Se împlinesc astăzi 125 de ani de la nașterea academicianului Horia Hulubei, fondatorul școlii românești de fizică.
A absolvit Liceul în anul 1915, ca șef de promoție, apoi s-a înscris la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, Facultatea de Științe, Secția Fizică și Chimie, dar și-a întrerupt studiile pentru a se înrola în Armată română, cu gradul de sublocotenent. A luat parte la luptele de la Mărășești din vara anului 1917, apoi a devenit pilot de vânătoare și a participat la operațiunile de pe Frontul de Vest din Franța, unde a fost rănit și decorat cu ordinul Legiunii de Onoare.
În anul 1922 s-a reînscris la Facultatea de Științe din Iași, Secția Fizică și Chimie, de unde, în 1926, a obținut licența cu „Magna cum laude“. După absolvirea facultății, a lucrat în cadrul Laboratorului de Fizico-Chimie al Facultății de Științe, ca asistent al profesorului Petre Bogdan. În anul 1929 a plecat în Franța ca bursier al statului francez, pentru a-și realiza teza de doctorat în Laboratorul de Chimie-Fizică al profesorului Jean Baptiste Perrin, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1926).
Și-a susținut doctoratul în fața Mariei Curie
În 1933, Horia Hulubei și-a susținut teza de doctorat privitoare la efectul Compton multiplu. Comisia de examinare a tezei sale, intitulată „Contributions à l’etude de la diffusion quantique des rayons X“, a fost prezidată de Marie Sklodowska Curie.
A fost în contact cu marii titani ai științei din acele vremuri: Frédéric Joliot-Curie, Paul Langerin, Albert Einstein. Pentru cercetările sale, a fost numit Maestru de Cercetare și apoi Director de Cercetare în cadrul Centrului Național de Cercetare Științifică al Franței.
A fost primul cercetător din lume care a obținut spectre de raze X în gaze, domeniu pe care l-a studiat cu ajutorul unui spectrometru de concepție proprie. În 1935 a devenit membru corespondent, iar în 1941 membru al Academiei de Științe din România și președintele secției a doua de fizică. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1937, iar în 1946, membru titular. În 1948 a fost îndepărtat din Academie, dar a fost repus în drepturi în 1955.
A descoperit un nou element din tabelul lui Mendeleev: Francium (Fr)
Horia Hulubei a inițiat cercetări pentru descoperirea unui element necunoscut din tabelul periodic al lui Mendeleev și în 1936, împreună cu Yvette Cauchois, a anunțat descoperirea elementului cu număr de ordine 87, propus cu numele de „Moldavium“, care acum figurează sub numele de „Francium“. Elementul are simbolul Fr.
Între anii 1941 și 1944 a ocupat funcția de rector al Universității București și a avut o intensă activitate de cercetare științifică. În 1945, cu banii industriașului Malaxa, a achiziționat unul dintre cele mai performante microscoape electronice din lume, pe care George Emil Palade l-a folosit în cercetările științifice, pentru obținerea Premiului Nobel în Medicină.
Părintele primului reactor nuclear din România și al primului calculator electronic românesc
Horia Hulubei a avut un rol decisiv la punerea în funcțiune pentru prima dată în România a unui reactor nuclear, cel de al doilea din Estul Europei, a unui ciclotron și a primului calculator electronic românesc. Este cunoscut pentru contribuții importante în fizica neutronilor, în studiul elementelor transuraniene și al reacțiilor nucleare. A studiat, de asemenea, dezintegrarea mezonilor.
Pentru meritele sale a primit numeroase distincții științifice, atât în țară, cât și în străinătate, iar Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară de la Măgurele îi purtă astăzi numele în semn de omagiu.
Mai multe informații puteți citi în numărul 111 al revistei Știință&Tehnică și aici:
