Genetică

Stresul oxidativ poate cauza „stricăciuni” celulelor, dar tot el furnizează și „antidotul”: determină celulele să sintetizeze niveluri mai ridicate dintr-o proteină capabilă să stimuleze capacitatea de reparare a deteriorărilor survenite la nivelul ADN-ului.

Potrivit controversatului genetician american dr. Craig Venter, lumea ar putea asista, în curând, la manifestarea primelor exemplare de viață sintentică – organisme artificiale construite în laborator, ce vor avea trăsături originale și nu vor fi doar niște copii ale celulelor existente.

Cercetătorii au modificat genetic mai multe capre pentru a produce lapte a cărui structură să conțină aceeași proteină prezentă în Nephila, sau în păianjenul țesător auriu, care produc mătase. Odată ce este muls, acest lapte poate fi tras în fire și țesut în forma unui material de zece ori mai dur decât oțelul.

Grație unei noi tehnici promițătoare, oamenii de știință pot jongla cu ADN-ul în interiorul celulelor vii, după principiul „cut-and-paste”. Acest lucru le-ar putea permite o serie de procedee medicale, de la testarea noilor medicamente și până la vindecarea bolilor genetice.

Un nou studiu efectuat aduce dovezi solide că proteina anti-îmbătrânire, atât de promovată în unele reclame, nu funcţionează – s-a demonstrat că proteinele numite sirtuine nu pot creşte durata vieţii.

Coloniile de furnici sunt compuse din diverse „caste” de muncitori sau de soldaţi luptători. O echipă de cercetători de la Universitatea McGil din Montreal a modificat larve de furnică care se dezvoltă într-o nouă castă de supersoldaţi.