Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Peștele-zebră ar putea deține secretul regenerării văzului omenesc

În cazul peștilor zebră, sau Danio rerio, specie tot mai des folosită pentru experimente în laboratoarele de biologie și de genetică ale lumii, celulele stem, sau sușă, pot înlocui celulele depreciate implicate în multe componente ale văzului acestor animale. În cazul oamenilor, procesul nu are loc.

Editarea genomului prin tehnici foarte precise ar putea declanșa o revoluție...

Geneticienii de la MIT, de la Institutul Broad și de la Universitatea Rockefeller au dezvoltat o nouă tehnică pentru modificarea cu precizie a genoamelor celulelor vii prin adăugarea sau eliminarea genelor.

Omul modern încă evoluează

Un studiu realizat de cercetători canadieni și britanici a demonstrat că selecția naturală este încă activă.

Primele teste umane cu un medicament anti-îmbătrânire promițător

Imbatranire
Medicament-minune: oare chiar putem spera să ne încetinim procesul natural de îmbătrânire? Ei bine, compusul chimic denumit nicotinamidă mononucleotidă (NMN) s-a arătat promițător în...

Câinii au fost domesticiți acum cel puțin 33.000 de ani

Ceea ce se credea a fi, inițial, craniul unui lup preistoric, descoperit în Munții Altai Siberia, s-a dovedit a fi, mai degrabă, fosila unui animal mult mai apropiat de câinii domestici. O descoperire ce trimite data domesticirii câinilor cu peste 15.000 de ani mai înainte de data oficial recunoscută de știință.

Neuroni din… urină

Nu este nici pe departe o glumă. Din urină, prin tehnici de inginerie genetică au fost obținuți neuroni funcționali.

Inginerie genetică și controverse

La sfârșitul lunii noiembrie a anului 2018 un cercetător chinez făcea un anunț neașteptat: a reușit să editeze...

ADN-ul este noua materie primă a uzinelor Pentagonului

Cercetătorii Agenției Proiectelor de Cercetare Avansată pentru Apărare (Darpa), divizia tehnologică a Pentagonului, plănuiesc să se joace de-a Dumnezeu. Instituția guvernamentală a pus bazele unei fabrici de manipulare a materialului genetic, în cadrul căreia se vor crea noi forme biologice.

S-a născut omenirea, așa cum o știm, din cea mai rea...

Cu circa 100.000 de ani în urmă, rasa umană se afla în pragul extincției. Blocată în Africa, populația noastră se rarefiase până la mai puțin de 10.000 de membri. Și totuși, în câteva zeci de mii de ani, am început să ne răspândim prin lume și să ne înmulțim.

Geneticienii au aflat data la care a fost scrisă Iliada

Limbajul se comportă aidoma genelor. Aceasta a fost ideea de la care au plecat mai mulți geneticieni din Marea Britanie și SUA, cercetători care, folosind aceleași metode cu care dezvăluie parcursul oamenilor prin  istorie în funcție de mutațiile genetice, au reușit să identifice vârsta exactă a celebrei opere antice „Iliada”.