Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

O genă cu două fețe

O genă implicată în obezitate ar putea fi responsabilă și de amplificarea efectelor pozitive ale acizilor grași Omega 3. Mecanismul de acțiune al genei respective a fost studiat de o echipă de cercetători condusă de Jose Ordovas de la „Human Nutrition Research Centre on Aging” din Boston, care l-a explicat într-un articol apărut în revista „Plos One”.

Record de supraviețuire pentru un embrion uman artificial

S-a atins un nou record de supraviețuire pentru un embrion uman artificial. Oamenii de știință britanici de la Universitatea din Cambridge au reușit să...

Noua generaţie de buldogi, radical îmbunătăţită?

Toţi câinii aparţin aceleiaşi specii, având doar fenotipuri diferite. De multe ori, apariţia unei noi rase de câine se face în funcție nevoia şi de cererile crescătorilor – aceasta poate duce însă la anumite probleme de sănătate ale rasei. Probabil cea mai afectată de probleme de sănătate rasă canină este buldog-ul…

Liderul viking Rollo a fost danez sau norvegian?

O echipă mixtă de cercetători, danezo-norvegiană, a decis că este momentul să pună capăt unei dispute care durează de mai multe secole privind originea...

S-a născut omenirea, așa cum o știm, din cea mai rea...

Cu circa 100.000 de ani în urmă, rasa umană se afla în pragul extincției. Blocată în Africa, populația noastră se rarefiase până la mai puțin de 10.000 de membri. Și totuși, în câteva zeci de mii de ani, am început să ne răspândim prin lume și să ne înmulțim.

Geneticienii au aflat data la care a fost scrisă Iliada

Limbajul se comportă aidoma genelor. Aceasta a fost ideea de la care au plecat mai mulți geneticieni din Marea Britanie și SUA, cercetători care, folosind aceleași metode cu care dezvăluie parcursul oamenilor prin  istorie în funcție de mutațiile genetice, au reușit să identifice vârsta exactă a celebrei opere antice „Iliada”.

Cercetătorii pot rescrie cu ușurință codul genetic al organismelor vii

Grație unei noi tehnici promițătoare, oamenii de știință pot jongla cu ADN-ul în interiorul celulelor vii, după principiul „cut-and-paste”. Acest lucru le-ar putea permite o serie de procedee medicale, de la testarea noilor medicamente și până la vindecarea bolilor genetice.

Vom împărți Pământul cu forme de viață sintetice?

Potrivit controversatului genetician american dr. Craig Venter, lumea ar putea asista, în curând, la manifestarea primelor exemplare de viață sintentică – organisme artificiale construite în laborator, ce vor avea trăsături originale și nu vor fi doar niște copii ale celulelor existente.

Suntem toți mai puțin „mutanți” decât se credea

Sunt în număr de 60 mutațiile genetice pe care fiecare individ le moștenește de la tată și de la mamă (într-o măsură diferită de la fiecare dintre ei) și nu între 100 și 200, așa cum se credea. În urma unui studiu, cercetătorii de la Wellcome Trust Sanger Institute, Université de Montreal, North Carolina State University și Broad Institute of Harvard and MIT au redimensionat numărului de „erori” din ADN-ul fiecăruia dintre noi.

Ochiul bionic i-a redat vederea după 40 de ani de „întuneric”

Ochi bionic
Texanul John Jameson, orb de nu mai puțin de 40 de ani din cauza unei infecții agresive care i-a afectat ochii, și-a recăpătat parțial...