Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Nimic fără mutații genetice! Cu toții suntem mutanți

mutatii-genetice---stiinta-tehnica
Mutația este definită ca o modificare în structura chimică a moleculei ADN și afectează, alternativ sau concomitent, numărul, poziția sau distribuția nucleotidelor A, C, G, T – cele patru litere ale alfabetului genetic. Geneticienii cunosc de...

Cercetătorii americani au identificat gena care permite regenerarea legăturilor nervoase distruse

O echipă de geneticieni condusă de profesorul Melissa Rolls, de la Universitatea Publică din Pennsylvania, a identificat o genă asociată cu regenerarea celulelor nervoase depreciate.

Geneticienii au produs embrioni clonați ai unei broaște dispărute

În cadrul proiectului Lazarus, oamenii de știință australieni au readus la viață și au reactivat genomul unei specii de broaște dispărute, folosind o tehnologie sofisticată prin intermediul căreia au implantat nucleul „mort” al unei celule a amfibianului respectiv în ovulul proaspăt al unei broaște dintr-o specie diferită.

Mic ghid al autostopistului 
prin celule şi organe

mic-ghid-mironov---stiinta-tehnica-2
SEN-ZA-ŢIO-NAL! CNN, postul de televiziune care descoperă şi macină ştiri din toate-cele, de pe toată planeta, plonjează într-o emisiune recentă într-un „secret al lui Polichinelle”,...

Cine sunt bărbaţii care şi-au răspândit genele asemenea lui Gingis Han?

Milioane de bărbaţi poartă moştenirea genetică a lui Gingis Han, lider mongol care s-a stins din viaţă în anul 1227. Însă acesta nu este singurul bărbat care a lăsat o asemenea amprentă genetică asupra oamenilor de azi, se arată într-un amplu studiu realizat de către geneticianul britanic Mark Jobling de la  Universitatea din Leicester, în colaborare cu geneticienii Patricia Balaresque şi Paul Sabatier de la Universitatea din Toulouse.

Craniul femeii de la Peștera Muierii rescrie istoria veche a migrațiilor

peștera muierii
Un studiu genetic realizat asupra craniului vechi de circa 30.000 de ani al unei femei, craniu descoperit la jumătatea secolului trecut în Peștera Muierii,...

Supereroii genetici sunt printre noi

genetica-supereroi-boli-rare-stiinta-tehnica-1
O boală rară este considerată orice afecțiune prezentă la mai puțin de una din 2.000 de persoane Un mic număr de oameni de pe planetă...

„Parazitul” genomic

Funcția pe care uterul o are la mamifere a apărut în urma ultiplicării anumitor transpozoni, părți de material genetic „săltărețe”, care se înmulțesc în genom aproape ca niște paraziți.

Cum schimbă paradigma evoluției cel mai vechi ADN uman

În anul 2013, specialiștii departamentului de paleogenetică al Institutului Max Planck din Leipzig făceau un anunț istoric, publicând rezultatele decodificării ADN-ului mitocondrial al unuia...

Manipularea ceasului intern al plantelor ne poate oferi agricultură pe parcursul...

Ritmul circadian reprezintă ciclul de 24 de ore care guvernează procesele biochimice, psihologice și comportamentale observate nu doar la oameni, dar și la restul animalelor, la fungi, cianobacterii și plante. În cazul plantelor, ritmul circadian contribuie la sincronizarea proceselor biologice pe timp de noapte și de zi pentru a controla fotosinteza, a indica sezonul și momentul optim de polenizare pentru a atrage insectele.