Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

O nouă aplicație iPad ne permite să ”răsfoim” genomul uman

Nu, tot nu putem accesa conținut Flash pe iPad dar, cel puțin, de acum înainte dispozitivul ne permite să accesăm întregul genom uman, prin intermediul unei noi aplicații creată de Center for Biomedical Informatics (CBMi), din cadrul Children’s Hospital of Philadelphia.

CRISPR: Cercetătorii chinezi vor rescrie ADN-ul uman

CRISPR
În luna august a acestui an, geneticienii chinezi vor edita ADN provenind de la persoane adulte, cu ajutorul instrumentului revoluționar CRISPR/Cas-9, într-o premieră mondială...

Celulele stem: o moleculă de ARN le hotărăște destinul

Destinul celulelor stem este decis de o clasă de molecule ARN a căror funcție era până acum ignorată. Este concluzia unui studiu realizat de două echipe de cercetători, de la Broad Institute (MIT) și  Harvard University.

Cercetătorii danezi au identificat „Factorul X” la cimpanzei

Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Aarhus, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, mutaţiile genetice care cresc capacitatea de adaptare a indivizilor se dezvoltă, cel puţin în cazul cimpanzeilor, la nivelul cromozomului X.

Premieră: primul transplant cu celule stem în România, pentru tratarea autismului

transplant-celule-stem-sure-bogdan-ivanescu-stiinta-tehnica-2
Această premieră medicală reprezintă primul transplant efectuat în România cu propriile celule stem recoltate la naștere. Pentru prima dată în țara noastră,...

Afecțiunile genetice vor avea „buton on/ off”

celule-modificate-CRISPRi
Pentru oricine cât de cât interesat de inovațiile din domeniul medical și, specific, din genetică, tehnologia editării genetice prin CRISP-Cas9 este deja destul de...

Neuroni din… urină

Nu este nici pe departe o glumă. Din urină, prin tehnici de inginerie genetică au fost obținuți neuroni funcționali.

Un embrion, trei părinți

În Marea Britanie, un grup alcătuit din cercetători și pacienți a cerut guvernului modificarea legii privind reproducerea asistată, în vederea legalizării unei tehnici care permite implantarea unui embrion cu ADN provenit de la trei persoane: cei doi părinți, desigur, dar și o a treia donatoare.  Susținătorii acestei tehnici consideră că în acest fel s-ar evita pericolul de a le transmite copiilor boli  genetice rare.

Care sunt cauzele îmbătrânirii celulelor?

Această întrebare reprezintă unul dintre marile mistere ale biologiei. Într-un studiu publicat în revista Science, cercetătorii de la Institutul de Studii Biologice Salk susţin că au descoperit mecanismul din spatele îmbătrânirii celulare.

Cercetătorii au reuşit să oprească şi să inverseze procesul de îmbătrânire...

Oamenii de ştiinţă au reuşit inversarea procesului de îmbătrânire a celulelor stem adulte, responsabile de regenerarea ţesuturilor.  Descoperirea poate conduce la dezvoltarea de noi terapii medicale.