Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Model animal și rolul unei mutații apărute la oameni

Primul model animal al evoluției umane recente arată ca o singură mutație a produs mai multe trăsături comune specifice popoarelor din Asia de Est, de la parul mai gros la glandele sudoripare mai dense, a raportat o echipă internațională de cercetători.

Peștele-zebră ar putea deține secretul regenerării văzului omenesc

În cazul peștilor zebră, sau Danio rerio, specie tot mai des folosită pentru experimente în laboratoarele de biologie și de genetică ale lumii, celulele stem, sau sușă, pot înlocui celulele depreciate implicate în multe componente ale văzului acestor animale. În cazul oamenilor, procesul nu are loc.

Fișiere stocate pe ADN

Cele 154 de sonete ale lui Shakespeare, un discurs audio al lui Martin Luther King, faimosul articol al lui James Watson și Francis Crick, despre structura ADN-ului plus o fotografie a institututului în care s-a reușit această performanță, au fost transcrise pe secvențe ADN.

Geneticienii ar putea clona un neanderthalian pentru a studia evoluția umană

Într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel, expertul în biologie sintetică George Church de la Universitatea Harvard explică modul în care ADN-ul va deveni materia primă a viitorului – una care va contribui la proiectarea unor ființe umane rezistente la virusuri și care ar putea face posibilă chiar readucerea la viață a unor specii dispărute, așa cum este omul de Neanderthal.

Editarea genomului prin tehnici foarte precise ar putea declanșa o revoluție...

Geneticienii de la MIT, de la Institutul Broad și de la Universitatea Rockefeller au dezvoltat o nouă tehnică pentru modificarea cu precizie a genoamelor celulelor vii prin adăugarea sau eliminarea genelor.

Limfocitele modificate genetic doboară leucemia în 100% din cazuri

Leucocitele, sau celulele albe, sunt celule ale sistemului imunitar care apără organismul de boli infecțioase și corpuri străine. Totuși, chiar și acești soldați organici pot fi dăunători la rândul lor organismului atunci când sunt produși fără noimă de măduva osoasă. Afecțiunea care determină un asemenea fenomen se numește leucemie și este considerată un cancer al sângelui, care ucide.

Neuroni din… urină

Nu este nici pe departe o glumă. Din urină, prin tehnici de inginerie genetică au fost obținuți neuroni funcționali.

Terapia genetică telomerică prelungește cu 24% durata de viață a șoarecilor

Stimulând celulele astfel încât să manifeste telomeraza, enzima suspectată că ar încetini ceasul biologic, cercetătorii Centrului Național Spaniol de Studiu Oncologic (CNIO) au reușit să prelungească durata de viață a șoarecilor cu 24%, printr-un singur tratament genetic.

Surpriză! Rudele lui Ötzi erau fermieri neolitici de la sudul Dunării

Ötzi, botezat și Omul Ghețurilor, celebra mumie descoperită în Alpii italieni în 1991, a fost considerat, pe baza unor studii genetice preliminare, un urmaș al unei populații restrânse din Sardinia, populație care ar fi migrat pe continent acum circa 5.300-5.500 de ani.

Ce se va întâmpla cu specia umană? Vom dispărea sau vom...

Lupta cu moartea este una pe care oamenii nu au câștigat-o niciodată în istoria speciei noastre, deși cercetătorii ne anunță de ceva vreme că omul care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja pe Terra. Însă nu perspectiva morții individuale este cea pe care o propun pentru o discuție cu cititorii ci pe cea care privește viitorul întregii noastre specii.