Medicină

Prin medicină înțelegem ”arta de a vindeca”, adică un univers foarte larg de cunoștințe, dedicate studierii corpului omenesc și conservării sănătății acestuia. În principiu, sunt mai multe ramuri: etiologia (studierea cauzelor dereglărilor din corp sau a bolilor), patologia (analizarea manifestărilor clinice și a efectelor asupra corpului), diagnosticul (identificarea problemelor), terapia (tratarea problemelor în vederea însănătoșirii corpului) sau profilaxia (acțiunile de prevenire a îmbolnăvirilor).

Știința medicinei se bazează pe multe științe conexe, începând cu anatomia, biologia, fizica sau chimia, până la fiziologie, farmacologie sau radiologie. În funcție de istorie și civilizații, avem două mari categorii ale medicinei: cea modernă (faptică) – fondată pe fapte și dovezi experimentale, specifică lumii occidentale și Europei răsăritene; respectiv medicina alternativă (cum este cea naturistă, de exemplu), practicată în special în zonele nedezvoltate sau în curs de dezvoltare, dar care, în multe situații, produce rezultate bune, ca și cea convențională (bazată pe produse farmaceutice, pe utilizarea statisticii și pe teorii ale studiului clinic).

Există două mari categorii de specialități clinice: chirugicale și medicale (de la anestezie și terapie intensivă, boli infecțioase sau cardiologie până la endocrinologie, pediatrie, neurologie sau dermatovenerologie). Pe lângă acestea, mai există specialități paraclinice (de exemplu medicina legală sau epidemiologia), dar și domeniul dentar. Cu alte cuvinte, medicina este un teritoriu extrem de vast, în care noile descoperiri sunt foarte numeroase.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Medicină

Alergătorii de performanţă au o structură osoasă diferită de restul oamenilor

Cercetătorii Universităţii de Stat din Pennsylvania au observat, cu ajutorul scanărilor RMN, că oasele labei piciorului (tarsiene, metatarsiene şi falange) alergătorilor de performanţă sunt cu peste 6 procente mai mari decât ale oamenilor obişnuiţi.

CRISPR: Cercetătorii chinezi vor rescrie ADN-ul uman

CRISPR
În luna august a acestui an, geneticienii chinezi vor edita ADN provenind de la persoane adulte, cu ajutorul instrumentului revoluționar CRISPR/Cas-9, într-o premieră mondială...

Riscul de infarct crește cu 750% dacă…

Riscul de infarct crește de cel puțin 8,5 ori în următoarele două ore după experimentarea unor emoții intense precum furia și anxietatea, potrivit unui nou studiu.

Cercetătorii de la Institutul Max Planck au creat ţesut cardiac din...

Savanţii Institutului Max Planck pentru Cardiologie şi Pneumologie din Bad Nauheim, Hessa, Germania, au reuşit să încarce celule de muşchi cardiac pe o structură tridimensională, creată din mătase produsă de viermele de mătase Tasar.

O proteină care stimulează țesutul adipos maro ar putea susține controlul...

O echipă de specialiști nutriționiști a Laboratoarelor de Cercetare Metabolică, de la Institutul de Științe Metabolice din cadrul Universității Cambridge, a identificat o proteină ce reglează activitatea țesutului adipos maro, cunoscut și ca grăsime bună, atât în creier, cât și în țesuturile organismului.

Plasticul, folosit pentru înlocuirea și regenerarea oaselor fracturate

Osul artificial, creat cu ajutorul celulelor stem și al unui nou tip de plastic, ar putea fi întrebuințat în viitorul apropiat pentru vindecarea membrelor fracturate.

Unui voluntar i s-a făcut prima transfuzie cu sânge creat în...

Eritrocitele - sau globulele roșii- artificiale generate în laborator au fost în premieră injectate cu succes într-un voluntar uman. Pasul este vital în sensul unui viitor în care tot sângele necesar pentru transfuzii va putea fi produs în laborator, astfel încât donatorii să nu mai fie esențiali pentru salvarea vieților omenești.

Contracepţia cu ultrasunete – în curând o alternativă a vasectomiei

Un studiu efectuat pe şobolani arată că două şedinţe de tratament cu ultrasunete asupra masculilor pot fi un mijloc extrem de eficace de contracepţie, ducând la sterilitate temporară sau permanentă.

O femeie poate vedea pentru prima oară în 13 ani, cu...

video

Carmen Torres, o femeie nevăzătoare în vârstă de 58 de ani din SUA, a devenit prima persoană din Florida cu un implant de ochi bionic. Dispozitivul îi permite, pentru prima oară în 13 ani, să vadă lumina și să distingă forme simple, urmând ca, prin antrenament, să observe din ce în ce mai multe detalii din lumea înconjurătoare.

Oase omenești crescute în laborator, din grăsime

Da, profesorul Avionoam Kadouri, lider al grupului științific Bonus BioGroup și membru al Institutului de Cercetare Technion, din Israel, împreună cu o echipă de specialiști, a reușit să construiască os omenesc din celule stem în condiții de laborator. Realizarea deschide o nouă lume pentru pacienții cu fracturi ale căror oase trebuie sudate, sau chiar înlocuite.