Acasă CORP & MINTE Neuroștiințe

Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

„Mini-creierele” artificiale ar putea înlocui experimentele cu animale

mini creier
Savanții de la Johns Hopkins University, din SUA, au dezvoltat în laborator „mini-creiere” parțial funcționale, crescute din celule umane. Aceste mici replici le vor...

Adolescenții sunt mai stresați decât adulții

Un studiu realizat de echipa neurologului Adriana Galván de la Universitatea California, Los Angeles, publicat recent în ScienceNation, înfățișează universul adolescentin precum un teren minat, unde orice decizie este pusă la încercare sau chiar boicotată de stres.

Celulele gliale, „moderatorii” sinapselor

Celulele gliale nu contenesc să-i surprindă pe neurocercetători: un nou studiu realizat la Universitatea Tel Aviv (TAU) a demonstrat rolul crucial jucat de acestea pentru plasticitatea cerebrală, la rândul ei fundamentală pentru toate funcțiile de adaptare, învățare și memorie.

De ce sunt bătrânii mai ușor de escrocat?

 

Un posibil răspuns ne este oferit de articolul ” Neural and behavioral bases of age differences in perceptions of trust” (Baze neuronale și comportamentale pentru diferențierea, în funcție de vârstă, ale percepției încrederii), publicat de PNAS.

Meditația îi face pe oameni mai conștienți (de sine)

video
Meditația ne schimbă. Un nou experiment, coordonat de o echipă de cercetători de la Unviersitatea din Sussex în Brighton, UK, a dus la concluzia...

Elon Musk susține că Neuralink a implantat primul cip în creierul...

Primul cip al lui Neuralink, numit Telepathy, își propune să controleze telepatic dispozitivele (de exemplu, telefonul). Miliardarul Elon Musk a postat luni seara pe rețelele...

Epidemia tinerilor narcisiști

Un psiholog de la Universitatea San Diego trage semnalul de alarmă: un adolescent din trei suferă de narcisism. Cauzele? Cultul imaginii și internetul.

Experiențele la limita morții pot fi explicate științific

Încă din vremea Greciei Antice și până în zilele noastre există numeroase exemple documentate ale experiențelor la limita morții (NDE) pe care mii de oameni din toată lumea le-au avut de-a lungul veacurilor. Este vorba despre un fenomen considerat mistic, manifestat în sufletul omului, la granița dintre viață și moarte, pe care cercetătorii, în special neurologi, pretind acum că îl pot explica științific.

Cercetătorii controlează “mental” zborul insectelor (Video)

O echipă de cercetători de la MIT condusă de Joel Voldman a proiectat o sondă neuronală unică, ce poate fi atașată direct pe lanțul nervos ventral (LNV), care, alături de creier, formează sistemul central nervos la insecte.

Tehnicile de meditație tibetane îi permit creierului să controleze temperatura corpului

Potrivit unei echipe de cercetători coordonate de prof. Maria Kozhevnikov, de la Departamentul de Psihologie al Universității Naționale din Singapore (NUS), care a studiat mai mulți călugări tibetani practicanți ai unei forme de meditație cunoscută ca „g-tummo”, în stare meditativă creierul uman este capabil să modifice integral temperatura corpului.