Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Componente de schimb pentru creierele șoarecilor

Cercetătorii Universității din Tel Aviv, Israel, au creat un cerebel artificial care a redat funcțiile cognitive pierdute ale unor șoareci de laborator, în cadrul unui proiect care duce mai aproape de realitate momentul implanturilor cerebrale de tip cyborg.

Un studiu obiectiv asupra durerii

Potrivit Institutului Național de Medicină din SUA, 100 de milioane de americai, adică aproximativ una din trei persoane, suferă de durere cronică. Este o problemă care necesită studiu riguros, dar cum se poate cerceta obiectiv o problemă medicală atât de subiectivă, așa cum este durerea?

Cercetătorii transformă imaginile memorate de creier în videoclipuri digitale (VIDEO)

Specialiștii în neurologie ai Universității din California-Berkeley (UCB) au dezvoltat un sistem capabil să înregistreze activitatea vizuală a creierului uman și să o reconstruiască sub formă de videoclipuri digitale. Probabil, la un moment dat, acest procedeu va permite cel puțin descifrarea și redarea viselor pe ecranele computerelor.

Electrostimularea cerebrală îmbunătăţeşte procesul de învăţare

Cercetătorii au demonstrat că stimularea creierului cu ajutorul electricităţii accelerează procesul de învăţare – supunerea unor anumite părţi ale creierului la un curent de mică intensitate măreşte activitatea cerebrală.

S-a demonstrat că există o puternică legătură între schizofrenie şi epilepsie

Potrivit cercetătorilor taiwanezi, în cazul celor ce suferă de schizofrenie riscul de dezvoltare a epilepsiei este de șase ori mai mare. Legătura dintre cele două afecţiuni pare să fie datorată unor cauze genetice, neurobiologice ori de mediu.

Optimismul e genetic

Potrivit unui studiu al cercetătorilor californieni, optimismul, autostima și convingerea că deții controlul asupra propriei vieți țin de tipul de variantă a genei pentru un receptor al oxitocinei cu care ești înzestrat.

Experiențele la limita morții pot fi explicate științific

Încă din vremea Greciei Antice și până în zilele noastre există numeroase exemple documentate ale experiențelor la limita morții (NDE) pe care mii de oameni din toată lumea le-au avut de-a lungul veacurilor. Este vorba despre un fenomen considerat mistic, manifestat în sufletul omului, la granița dintre viață și moarte, pe care cercetătorii, în special neurologi, pretind acum că îl pot explica științific.

Un impuls magnetic la nivelul creierului ne transformă în mincinoși, sau...

Minciuna este, probabil, aproape tot atât de veche pe cât este comunicarea. De tot atât timp datează, probabil, încercarea de a obține adevărul cu sila. Tehnologia modernă a oferit în acest sens câteva opțiuni, de la poligrafe și până la medicamente, iar acum, un studiu recent sugerează că și interferența cerebrală poate funcționa.

Acum și demonstrat științific: alcoolul nu ne face mai răi, ci...

În urma derulării unei serii de tomografii computerizate pe mai mulți voluntari, câțiva profesori ai Universității din Missouri au concluzionat că alcoolul nu ne transformă în oameni răi, ci doar ne alungă teama de penibil și rușinea față de situațiile ridicole în care ne-am putea face de râs.

Un sfert din europeni suferă de probleme psihice

În fiecare an, peste 160 milioane de europeni  acuză o suferință psihică– 38% din populația Bătrânului Continent, potrivit unui raport dat publictății de European Brain Council și European College of Neuropsychopharmacology.