Neuroștiințe

O echipă de cercetători a Universității din Washington a inventat un sistem de calcul ce răspunde la comenzi mentale. Conceptul i-ar putea ajuta, într-o zi, pe cei cu probleme locomotorii sau de vorbire.

Potrivit cercetătorilor taiwanezi, în cazul celor ce suferă de schizofrenie riscul de dezvoltare a epilepsiei este de șase ori mai mare. Legătura dintre cele două afecţiuni pare să fie datorată unor cauze genetice, neurobiologice ori de mediu.

Multe din hiturile muzicale au cauzat şi încă mai provoacă plânsete unei mari părţi a auditoriului. Cel mai actual dintre aceste hituri cu efect lacrimogen este piesa cântăreţei britanice Adele, „Someone Like You”. Pentru a observa care părţi ale partiturii cauzează răspunsuri emoţionale puternice ascultătorilor, un psiholog britanic a repetat un experiment ce mai fusese făcut în urmă cu două decenii.

Ți se întâmplă să mergi pe stradă sau să aștepți în metrou până când trenul ajunge în stația unde cobori și să fii convins că toată lumea se uită la tine? În primul rând, este posibil chiar să fie așa, deci poate n-ar strica să-ți folosești camera frontală a mobilului și să verifici dacă nu cumva ai ceva pe față. Dacă totul e în regulă, stai liniștit, pentru că nu ești paranoic sau, dacă ești, „bun venit în club”.

Deocamdată, nimeni nu cunoaște sexul acestui copil canadian: părinții lui vor să-i ofere posibilitatea de a-și alege singur orientarea sexuală, neinfluențat de normele sociale. Până una alta, decizia celor doi a declanșat un val de polemici.

Ca să înțelegeți ce înseamnă un psihopat gândiți-vă la cazul lui Hannibal Lecter – personajul interpretat de actorul Anthony Hopkins în filmul „Tăcerea mieilor”. Astfel de oameni sunt cruzi, antisociali și uneori violenți. De asemenea, sunt incapabili să simă empatie, vinovăție, sau regret.

Competențele cognitive precum învățarea și memoria se diminuează direct proporțional cu vârsta pentru toți indivizii, declinul căpătând valențe tragice prin manifestarea maladiei Alzheimer, tot mai des întâlnită la pacienții umani.

Bebeluşii şi în general copiii învaţă o a doua limbă cu o uşurinţă remarcabilă, această capacitate pierzându-se însă în timpul creşterii. Cercetătorii de la Institutul de Învăţământ şi Ştiinţe ale Creierului, din cadrul Universităţii Washington, investighează mecanismele cerebrale care contribuie la capacitatea copiilor de învăţare a limbilor străine, sperând să găsească modalităţi de dezvoltare a acestei capacităţi şi la adulţi.