Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Creierul nou-născuților este pregătit să înțeleagă limbajul înaintea nașterii

 

Bebelușii au creiere structurate pentru a înțelege limbajul cu trei luni înainte de naștere.

Legile hazardului, prima și ultima frontieră

legile-hazardului-stiinta-tehnica-1
„Ta panta rhei”. Citatul îi aparține filosofului grec presocratic Heraclit din Efes și înseamnă că totul se află într-un flux, nimic nu rămâne neschimbat. Trăim într-o...

Modelul virtual al creierului se apropie de a fi complet

Un model complex  al creierului va fi realizat pe computer după ce neurologi ai Colegiului Universitar din Londra au reușit să cartografieze, în premieră, atât sinapsele, cât și mecanismele de funcționare ale celulelor nervoase cerebrale.

Un studiu obiectiv asupra durerii

Potrivit Institutului Național de Medicină din SUA, 100 de milioane de americai, adică aproximativ una din trei persoane, suferă de durere cronică. Este o problemă care necesită studiu riguros, dar cum se poate cerceta obiectiv o problemă medicală atât de subiectivă, așa cum este durerea?

În premieră, un studiu medical leagă depresia de hiperactivitatea cerebrală

Simptomele depresiei sunt în general cunoscute: anxietate, atenţie şi putere de concentrare scăzută, tulburări ale somnului, probleme de memorie. În mod tradiţional, cercetătorii au căutat să identifice regiunile creierului responsabile de producerea acestor simptome, însă un nou studiu indică legătura dintre simptomele depresiei şi problemele „reţelelor cerebrale”, care leagă diferitele zone ale creierului.

Cercetătorii au inversat procesul pierderii memoriei în neuronii animalelor

Neurocercetătorii de la Centrul pentru Sănătate din cadrul Universității din Texas în Houston au înregistrat progrese importante în încercările lor de a ajuta persoanele cu pierderi de memorie cauzate de tulburări cerebrale precum maladia Alzheimer.

Transferul de conștiință, păstrat „la rece”

creier-criogenie-stiinta-tehnica-1
Progresul științific și tehnologic are o viteză amețitoare, care ne întrece toate așteptările. Ironic, pentru că tot noi suntem cei care îi „alimentează motorul”....

Creierul, un sistem de telecomunicații

Adaptând metodologia de cercetare utilizată în telecomunicații la studiul creierului, cercetătorii canadieni au au descoperit că timpul scurs între emiterea unui mesaj și altul este reprezintă un indicator valid al activității ariilor cerebrale.

Afectează sexul în adolescenţă dezvoltarea cerebrală?

Potrivit unui studiu efectuat în cadrul Universităţii de Medicină Ohio, se pare că da. Studiul nu se doreşte însă a fi unul pro abstinenţă în perioada adolescenţei, în cazul oamenilor astfel de efecte nefiind demonstrate încă, ci doar la hamsteri.

Hormonul fericirii hrăneşte memoria umană

Hormonul fericirii numit dopamină îmbunătăţeşte memoria de lungă durată, potrivit rezultatelor studiului unei echipe de specialişti coordonată de Emrah Duzel, neurocercetător la Centrul German pentru Afecţiuni Neurodegenerative şi la Universitatea din Magdeburg.