Neuroștiințe

Mintea umană și funcționarea creierului fac obiectul unei categorii aparte de științe, numite generic neuroștiințe. Dintre acestea, cele mai importante sunt neurobiologia, psihobiologia, neuropsihologia, psihofizilogia și alte științe relativ noi – prima societate dedicată specialiștilor a apărut de-abia în 1970, când specialiștii din domeniul medicinii au realizat că funcționarea creierului uman este mult prea complexă pentru a fi rezolvată doar prin mijloacele specifice medicinii clasice.

Mai nou, se dezvoltă subdomeniul neuroștiințelor cognitive, care își propun integrarea psihologiei cognitive cu psihofiziologia sau psihobiologia. Iar lumea științifică este de acord că vorbim, de fapt, de un domeniu care se pretează unei abordări interdisciplinare, patologia sistemului nervos fiind combinată cu psihologia cognitivă, cu neuroevoluționismul sau cu genetica.

Practic, obiectivul principal care este urmărit prin neuroștiințe este de a înțelege exhaustiv cum funcționează creierul, mintea, procesele cognitive, subconștientul, etc. Odată rezolvate aceste mistere, oamenii de știință consideră că va deveni mult mai ușor să înțelegem și să rezolvăm și afecțiunile la nivel neuronal și cerebral. De aceea este un domeniu extrem de incitant din punct de vedere științific și care pune mari provocări cercetătorilor prin dificultatea pe care o presupune crearea unor dispozitive și tehnologii potrivite.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Neuroștiințe

Psihopații nu doar gândesc diferit, dar au și creierele deformate pentru...

Ca să înțelegeți ce înseamnă un psihopat gândiți-vă la cazul lui Hannibal Lecter – personajul interpretat de actorul Anthony Hopkins în filmul „Tăcerea mieilor”. Astfel de oameni sunt cruzi, antisociali și uneori violenți. De asemenea, sunt incapabili să simă empatie, vinovăție, sau regret.

Poluați și deprimați

Probleme de memorie, deficit de atenție și depresie, acestea sunt principalele efecte pe care  poluarea le are asupra creierului, potrivit unui nou studiu publicat în revista Molecular Psychiatry.

Învaţă cum să citeşti cu o viteză de 25.000 de cuvinte...

În weekendul 26 - 27 mai 2012, Connie Larkin, instructor certificat Learning Strategies şi Executive Coach, va organiza la Bucureşti un nou Curs de Fotocitire (PhotoReading).

Cele mai recente studii neurologice pun sub semnul întrebării existența liberului...

Din cele mai recente cercetări ale neruologilor rezultă că, atunci când vine vorba despre luarea deciziilor, mintea conștientă este ultima care află despre aceasta.

Celulele gliale, „moderatorii” sinapselor

Celulele gliale nu contenesc să-i surprindă pe neurocercetători: un nou studiu realizat la Universitatea Tel Aviv (TAU) a demonstrat rolul crucial jucat de acestea pentru plasticitatea cerebrală, la rândul ei fundamentală pentru toate funcțiile de adaptare, învățare și memorie.

Metoda „plătiți cât vă lasă inima” este o strategie câștigătoare

O echipă de cercetători americani a testat metoda „prețului la liberă alegere” în cadrul a trei experimente diferite într-un parc de distracții tematic, iar rezultatele s-au dovedit promițătoare, dar și neașteptate.

Pokemon Go și demonii digitali: simplu joc sau experiment social?

pokemon-go-stiinta-tehnica-1
Carl Sagan (1934 – 1996) este, poate, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de știință cu care mulți dintre noi am fost contemporani. A...

Interfața creier mașină

M-am bucurat foarte mult atunci când, în 2017, am aflat că Elon Musk a decis să înființeze o nouă companie, Neuralink. Bucuria...

Obezitatea prin alimentație excesivă este provocată de mecanismele cerebrale

Factorul principal care determină obezitatea este consumul excesiv de alimente. În cadrul unui studiu asupra circuitelor cerebrale responsabile de foame și de sațietate, realizat de cercetătorii Școlii Medicale Yale, s-a descoperit că mecanismele moleculare care controlează radicalii liberi – molecule relaționate cu deprecierea celulară – reprezintă miezul apetitului crescut vinovat de obezitatea indusă de regimul alimentar.