Adresarea de mulţumiri ne îmbunătăţeşte starea de sănătate
Un studiu efectuat recent a demonstrat că adresarea unui simplu „mulţumesc”, fie pe cale orală, fie în scris, declanşează eliberarea unor substanţe chimice în creier, ce fac nivelurile de cortisol, cunoscut ca hormon al stresului, să scadă vertiginos. Mulţumirile trebuie însă să fie sincere, nu ne putem păcăli organismul prin „mulţumiri de complezenţă”.
Ce se întâmplă cu sufletul după moartea corpului? Cercetătorii au o...
„Cred că ceea ce numim conștiință, sau precursoarea sa imediată proto-conștiință, a existat în Univers dintotdeauna, poate încă de la Big Bang”, susține Dr. Stuart Hameroff - profesor emerit al Departamentului de Anesteziologie și Psihologie și director al Centrului de Studii asupra Conștiinței, ambele în cadrul Universității din Arizona – într-un episod recent difuzat al emisiunii „Prin Gaura de Vierme”, difuzată de postul TV Science.
Mic ghid al autostopistului prin celule şi organe (februarie 2016)
Principiul incertitudinii pozitive – scurt ghid de folosire a minții în...
De ce mâncăm și atunci când nu ne este foame?
O echipă de neurologi de la Institutul Max Planck a demonstrat pentru prima oară efectul direct al insulinei asupra circuitelor cerebrale ale recompensei. Implicarea acestor circuite neuronale ar putea explica de ce le este atât de greu persoanelor obeze să reziste tentațiilor culinare.
Cu un pas mai aproape de citirea gândurilor
Potrivit unui studiu publicat în PLoS Biology, cercetătorii Universității Berkley, din California, au realizat o metodă de reconstrucţie a cuvintelor, pe baza undelor cerebrale emise de creierele unor subiecţi care se gândeau la respectivele cuvinte.
Creierul nou-născuților este pregătit să înțeleagă limbajul înaintea nașterii
Bebelușii au creiere structurate pentru a înțelege limbajul cu trei luni înainte de naștere.
Legile hazardului, prima și ultima frontieră
Suntem programaţi genetic să acordăm atenţie necuvântătoarelor
Potrivit unui nou studiu, creierul uman este construit astfel încât să acordăm atenţie animalelor. Acest răspuns cerebral se datorează trecutului nostru, indiferent că este vorba de acela de vânători sau de crescători de animale.
În premieră, un studiu medical leagă depresia de hiperactivitatea cerebrală
Simptomele depresiei sunt în general cunoscute: anxietate, atenţie şi putere de concentrare scăzută, tulburări ale somnului, probleme de memorie. În mod tradiţional, cercetătorii au căutat să identifice regiunile creierului responsabile de producerea acestor simptome, însă un nou studiu indică legătura dintre simptomele depresiei şi problemele „reţelelor cerebrale”, care leagă diferitele zone ale creierului.
