CORP & MINTE

Potrivit unui articol apărut recent în Nature Medicine, o echipă de cercetători americani a identificat o nouă proteină (denumită „Iduna”, după numele unei divinități din mitologia norvegiană) capabilă să împiedice un proces specific de moarte celulară care se declanșează și în multe patologii, de la infarct  la diabet.

Protezele pentru mâini se încadrează, de obicei, în trei categorii: modele strict cosmetice; cârlige și alți apendici mecanici neconstisitori ce oferă o gamă limitată de mișcări; și versiuni electronice care mimează mai fidel mișcarea naturală a mâinii, dar care costă zeci de mii de dolari.

Un nou test medical programat să asalteze piața din Marea Britanie anul viitor are ca scop informarea pacienților cu privire la durata lor de viață. Firește, un astfel de act nu intră în scenă lipsit de controversă.

În anul 2002, psihologii Universității de Stat din New York în Albany au derulat un studiu, publicat în “Arhivele Comportamentului Sexual”, având ca scop cercetarea posibilelor efecte benefice ale spermei asupra stărilor depresive ale femeilor.

Sociologi și neurologi europeni derulează în prezent, în cadrul Universității Oxford, din Londra, un studiu asupra “neuromarketingului”, un domeniu relativ recent de analiză a consumatorului și a pieței, care folosește imagistica și tehnologiile de măsurare cerebrală pentru a studia procesele neuronale care determină alegerile cumpărătorilor.

Bacteriile pot fi identificate cu ajutorul unui ”nas artificial”. Nu este vorba despre înaltă tehnologie, ci despre un senzor cât se poate de simplu.

Pentru o anumită zonă din creier, între nicotină și cocaină nu există nicio diferență, cel puțin în cazul primei țigări. A demonstrat-o un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Chicago, care și-au propus să elucideze mecanismul dependenței.

Aparent, nu este nevoie de explicații științifice pentru gustul plăcut al răzbunării. Pare firesc să strigăm de bucurie pe străzi atunci când un om detestat de o lume întreagă moare. Și totuși, satisfacția pe care o simțim atunci când un personaj negativ își primește pedeapsa este tributară reacțiilor chimice la nivel cerebral și perfect măsurabilă.

Oamenii de știință au fotografiat creierul „în acțiune”, în timp ce ce învață lucruri noi, și au descoperit că acesta se modifică creându-și niște circuite în toată puterea cuvântului, prin care „călătoresc” amintirile.

Am putea să asistăm la o revoluție în domeniul microscopiei, cel puțin așa cred cercetătorii de UCLA.