Civilizațiile egeene din Epoca Bronzului, în fapt cele recunoscute până acum, erau civilizațiile miceniană, minoană și cycladică, însă acestea nu acopereau decât o treime din coasta Mării Egee, lăsând un uriaș semn de întrebare cu privire la cei care ar fi populat restul acestui teritoriu. La Zurich, Elveția, o comisie de istorici de la universitatea din acest oraș, împreună cu specialiștii de la Fundația pentru Studii Luwiene, a anunțat că a identificat o a patra civilizație egeeană, care ar umple acest gol.

Definirea  acestor civilizații antice au fost efectuată încă din anii `20, atunci când arheologul Arthur Evans punea bazele studiului istoriei egeene. Puțini știu că Evans și-a îndreptat atenția doar asupra Greciei, evitând să discute despre Turcia, țări aflate în conflict la acea dată. El a neglijat culturile din Anatolia, deși faimoasa Troia fusese descoperită în Turcia.

Istoricii susțin că numărul artefactelor și al așezărilor descoperite până în prezent arată că această zonă era acoperită cu o rețea de orașe-stat încă de acum 4.000 de ani. Mai mult, ele nu pot fi asociate nici cu micenienii și nici cu hitiții care se dezvoltaseră în centrul Asiei Mici. Numele unor astfel de orașe-stat sunt binecunoscute azi (Arzawa, Mira, Happalla, Lukka etc.), asta și pentru că în Anatolia se dezvoltase un sistem de scriere propriu. Iar acest fapt este suficient pentru a putea vorbi despre o civilizație în toată puterea cuvântului.

Dacă orașele-stat din Anatolia s-a fi unit, ele ar fi depășit atât economic, cât și politic și militar, faimoasele civilizații miceaniană din vest, și hitită din est. Această civilizație a primit numele de civilizație Luwiană, nume inspirat de limba pe care o vorbeau locuitorii Anatoliei din Epoca Bronzului.

Dr. Eberhard Zangger, președinte al Fundației pentru Studii Luwiene, susține că locuitorii orașelor-stat din Anatolia ar putea fi misterioasele „popoare ale mării” menționate în inscripțiile egiptene. Despre acestea se știe doar că au apărut în anul 1.200 î.Hr. și, într-un timp record, au dus la căderea tuturor marilor civilizații mediteraneene, fiind înfrânte de Ramses al III-lea în urma a două bătălii. De asemenea, Zangger este de părere că războiul troian nu a fost decât o ultimă bătălie dintre civilizația luwiană și cea miceniană.