Pe 22 mai, Disney lansează filmul „Lumea de dincolo de mâine” – o aventură cinematografică misterioasă şi fascinantă, care îl are în rolul principal pe George Clooney.

Legaţi de un destin împărtăşit, fostul băieţel-geniu Frank (Clooney), blazat din cauza deziluziilor, şi Casey (Britt Robertson), o adolescentă inteligentă şi optimistă, foarte curioasă în legătură cu lumea ştiinţei, pornesc într-o misiune periculoasă de a dezgropa secretele unui loc enigmatic din timp şi spaţiu, cunoscut doar sub numele de „Tomorrowland” (Lumea de dincolo de mâine). Ceea ce trebuie să facă ei acolo schimbă lumea – şi pe ei – pentru totdeauna.

Cu un scenariu al lui Damon Lindelof (scenarist şi unul dintre creatorii serialului „Lost”) şi Brad Bird (deţinător a două premii Oscar) – care este şi regizorul filmului –, după o poveste scrisă de Lindelof & Bird & Jeff Jenses, „Lumea de dincolo de mâine” promite să le ofere spectatorilor o călătorie emoţionantă şi plină de aventuri prin noi dimensiuni care au fost doar visate până acum.

„Tomorrowland” a fost creat de Walt Disney, în anul 1955, ca o secţiune a Disneyland. Era o perioadă în care americanii îşi imaginau un viitor optimist. De-a lungul anilor, cu precădere în 1970, perspectiva lor asupra viitorului a început să se întunece. Această schimbare i-a atras interesul scenaristului şi producătorului Damon Lindelof, astfel că a început să sintetizeze povestea pentru „Tomorrowland”, căutând să afle ce înseamnă Tomorrowland şi cum poate fi reprezentat în desfăşurarea acţiunii. „Am vrut foarte mult să surprind acel optimism iniţial”, spune Lindelof.

Designerul de producţie Scott Chambliss a avut misiunea de a imagina lumea Tomorrowland:

În scenariu nu scria nicăieri Tomorowland. Acest lucru a însemnat că mare parte din timpul pentru pregătire a fost petrecut lucrând cu Brad şi Damon doar pentru a dezvolta nu doar aspectul, ci şi ceea ce Tomorrowland însemna. A crea o civilizaţie utopică unică reprezintă o sarcină extrem de complicată şi uneori descurajatoare. Dar acolo se află şi plăcerea potenţială de a crea ceva special în moduri în care publicul s-ar putea să nu anticipeze