Inginerii de la Laboratorul de Cercetare a Sunetelor și Vibrațiilor, Ohio (SUA), au publicat recent un studiu privind posibilitatea exploatării rezonanței interne naturale a copacilor pentru producerea energiei piezoelectrice.

În principiu, ideea de a folosi mișcarea copacilor în bătaia vântului nu pare viabilă, deoarece vorbim de o mișcare aleatoare, cu variații extrem de mari. Însă profesorul Ryan Harne, cercetătorul-șef din cadrul acestui studiu, afirmă că se pot converti frecvențele vibraționale aleatoare în energie utilă.

energie-piezoelectrica-copaci---stiinta-tehnica-1
În 1940, podul Tacoma Narrows a fost distrus din cauza frecvențelor de rezonanță provocate de un vânt mediu ca intensitate

Pentru a înțelege la ce se referă acest principiu, să apelăm la ”metafora podului”. Dacă pe un pod oameni ar păși toți într-o anumită cadență, care să se potrivească frecvenței de rezonanță a podului, aceasta s-ar amplifica într-o asemenea măsură încât podul ar ajunge să vibreze până când s-ar rupe. În mod normal, însă, oamenii merg cu diferite frecvențe, iar media tuturor frecvențelor provocate de oameni se disipă. Însă pașii cu frecvența de rezonanță a podului tot induc o deformare imperceptibilă a podului.

La fel se întâmplă și în cazul copacilor: un curent de vânt poate mișca doar câteva frunze, provocând o ”agitație” cu frecvență înaltă a unei singure ramuri. Însă această frecvență înaltă induce crearea unei frecvențe joase și mult mai puternice a întregului copac. Deci, pentru a produce energie, e necesară exploatarea acestei frecvențe joase.

energie-piezoelectrica-copaci---stiinta-tehnica-2
Utilizând un dispozitiv cu ”L”-uri, cercetătorii au obținut un curent de 2V la aplicarea unui curent de aer aleator

Ceea ce echipa de cercetători a făcut utilizând un dispozitiv în formă de ”L”, care imită întrucâtva structura unui copac. Dispozitivul a fost realizat din grinzi de metal învelite într-un material piezoelectric (PVDF – fluorură de viniliden). Prin aplicarea unui curent de aer aleator, cercetătorii au obținut un curent de circa 2 volți.

Pentru moment, vorbim pur și simplu de demonstrarea în laborator a unui concept, cercetătorii afirmând că aplicația cea mai la îndemână ar putea fi alimentarea micilor senzori de monitorizare utilizați în natură (și care nu ar mai necesita baterii).

Totuși, dacă tehnologia ar putea fi îmbunătățită exponențial, probabil că am privi cu alți ochi pădurile: nu doar generatoare de oxigen, ci și de energie electrică. E o idee demnă de luat în considerare și care ar trebui să devină unul dintre argumentele anti-defrișări, nu-i așa?