Biodiversitate

 

Prin biodiversitate se înțelege varietatea vieții pe Pământ, cu totalitatea ecosistemelor, speciilor și genelor tuturor viețuitoarelor. Biodiversitatea este rezultatul a miliarde de ani de evoluție continuă, modelată în principal de procesele naturale, dar, mai nou, și de influența oamenilor – în principal prin poluare și activitatea de exploatare a resurselor naturale.

Diversitatea speciilor de pe planeta noastră (plante, animale și microorganisme) este imensă: pânp acum, au fost identificate circa 1,75 milioane de specii, cele mai variate în domeniul insectelor. Totuși, specialiștii consideră că există până la 13 milioane de specii diferite de viețuitoare, iar, până acum, e foarte probabil să fi existat pe planetă peste 300 de milioane de specii.

Biodiversitatea mai înseamnă și diferențele genetice din cadrul fiecărei specii (soirui de plante, rase de animale), mergând până la specificitatea în materie de cromozomi, gene și ADN ale fiecărui individ în parte. Totodată, biodiversitatea înseamnă și diversitatea ecosistemelor, de la deșerturi sau păduri până la munți și lacuri. Fiecare ecosistem reprezintă o combinație de viețuitoare și elemente geologice aflate în interacțiune continuă.

Principial, biodiversitatea se împarte în biodiversitate vegetală, respectiv animală. În primul caz este vorba despre plante și vegetație, organisme vii care se bazează în principal pe procesul de fotosinteză a luminii solare pentru a prolifera. În ce privește biodiversitatea animală, aceasta cuprinde speciile de viețuitoare de pe uscat, din apă și cele zburătoare.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Biodiversitate

Două noi specii de șopârle au fost descoperite în Peru

Două specii complet necunoscute de șopârle au fost descoperite într-o secțiune puțin explorată a pădurii ecuatoriale peruviene, în nord-estul țării, se arată în jurnalul ZooKeys. Ambele reptile prezintă nuanțe puternice de verde și maro, culori ce le-au permis să se camufleze extrem de bine în munții pe care ele îi consideră casă.

Consolidarea acțiunilor de protecție a mediului în Delta Dunării

delta-dunarii-incddd-tulcea-stiinta-tehnica-1
Cu o suprafață de 5.800 km2, ce echivalează cu 2,5% din suprafața României, Delta Dunării este unica deltă declarată în întregime rezervație a biosferei...

Balenele și delfinii îşi pot ajusta sensibilitatea auzului

Multe dintre speciile de balene şi delfini (mamiferele din subordinul Odontoceti) vânează şi se ghidează pe baza sunetului, prin ascultarea ecoului undelor sonore, adică prin ecolocaţie – pentru a realiza aceasta cu succes, au nevoie de un auz hiper-sensibil. Potrivit unui studiu recent, se pare că la animalele din subordinul Odontoceti, acest simţ este ajustabil.

Biodiversitatea României o ”poveste” marca INCDSB

incdsb-stiinta-tehnica---1
În acest material ne concentrăm pe partea de cercetare cu adevărat bio, vie, a Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Științe Biologice. Și ne referim aici la...

Ce a cauzat marile extincții ale vieții?

Dacă ar trebui să alegem dintre marile mistere ale lumii pe cel mai important dintre ele, cu siguranță că extincțiile vieții s-ar număra printre candidații cu șanse sigure de reușită. Cunoaștem astăzi cinci astfel de evenimente majore din istoria planetei, în timp ce al șaselea are loc chiar în timpurile noastre.

Unicitatea Mării Negre

incdm-stiinta-tehnica---2
Marea Neagră a fost caracterizată în modul cel mai succint şi inspirat de către oceanograful rus M.N. Knipovici, în anul 1933, ca „unicum hidrobiologicum”,...

Izolarea a ucis tigrul tasmanian şi se pare că va ucide...

Deşi tigrul tasmanian a dispărut ca urmare  a vânării sale de către oameni, el era oricum o specie condamnată, având o variaţie genetică foarte scăzută. Se pare că în prezent şi diavolul tasmanian este condamnat la extincție, specia suferind de o formă contagioasă de cancer.

Cum îşi protejează ciocănitorile capul de lovituri?

Cercetătorii de la Universitatea Politehnică din Hong Kong au analizat, cu ajutorul filmărilor slow-motion, al imaginilor cu raze X şi al simulărilor computerizate, modul în care ciocănitorile sunt protejate de leziuni cerebrale atunci când „ciocăne” copacii.

Melcul turtit stabilește un nou record biologic

Inginerii britanici au descoperit că dinții melcilor turtiți sunt compuși din cel mai dur material biologic testat vreodată.

O incursiune în arhitectura cuiburilor furnicilor: cum reușesc să le construiască?

Cuiburile furnicilor se numără printre cele mai remarcabile structuri naturale. Arhitectura și uneori chiar dimensiunile lor sunt rivalizate doar de clădirile oamenilor, dar în cazul insectelor nu există arhitecți, sau schițe. În schimb, acestea își construiesc cuiburile colectiv, prin autoorganizare, prin interacțiuni locale între indivizi și prin mișcare. Totuși, cum decid furnicile ce anume și unde să construiască?