Biodiversitate

 

Prin biodiversitate se înțelege varietatea vieții pe Pământ, cu totalitatea ecosistemelor, speciilor și genelor tuturor viețuitoarelor. Biodiversitatea este rezultatul a miliarde de ani de evoluție continuă, modelată în principal de procesele naturale, dar, mai nou, și de influența oamenilor – în principal prin poluare și activitatea de exploatare a resurselor naturale.

Diversitatea speciilor de pe planeta noastră (plante, animale și microorganisme) este imensă: pânp acum, au fost identificate circa 1,75 milioane de specii, cele mai variate în domeniul insectelor. Totuși, specialiștii consideră că există până la 13 milioane de specii diferite de viețuitoare, iar, până acum, e foarte probabil să fi existat pe planetă peste 300 de milioane de specii.

Biodiversitatea mai înseamnă și diferențele genetice din cadrul fiecărei specii (soirui de plante, rase de animale), mergând până la specificitatea în materie de cromozomi, gene și ADN ale fiecărui individ în parte. Totodată, biodiversitatea înseamnă și diversitatea ecosistemelor, de la deșerturi sau păduri până la munți și lacuri. Fiecare ecosistem reprezintă o combinație de viețuitoare și elemente geologice aflate în interacțiune continuă.

Principial, biodiversitatea se împarte în biodiversitate vegetală, respectiv animală. În primul caz este vorba despre plante și vegetație, organisme vii care se bazează în principal pe procesul de fotosinteză a luminii solare pentru a prolifera. În ce privește biodiversitatea animală, aceasta cuprinde speciile de viețuitoare de pe uscat, din apă și cele zburătoare.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Biodiversitate

Traficul maritim – cea mai mare ameninţare la adresa balenelor

Balena nordică, cea mai vânată dintre balene, până când a fost declarată specie pe cale de dispariţie, este pusă în faţa unui nou pericol. Deplasându-se foarte lent, atunci când se apropie de ţărm,  în căutarea hranei, în zonele cu ape mai puţin adânci, riscă să fie lovită de navele maritime care acostează în Peninsula Cape Cod, din apropiere de Boston, în Atlanticul de Nord.

Caz incredibil, „plută vie” formată de delfini pentru a ajuta un...

O plută vie, formată de 12 delfini, cu scopul de a ține la suprafață un al delfin rănit, a fost surprinsă pe o cameră video în estul Coreei de Sud. Este prima documentare a unui comportament de acest gen, și totodată prima dovadă că delfinii pot conlucra pentru a-și salva semenii.

Cât la sută din apa oceanului este, în fapt, urină?

urină
Este inevitabil ca, atunci când înoți în apa mării sau a unui ocean, să nu te gândești cât la sută din ea este urină....

Cum îşi protejează ciocănitorile capul de lovituri?

Cercetătorii de la Universitatea Politehnică din Hong Kong au analizat, cu ajutorul filmărilor slow-motion, al imaginilor cu raze X şi al simulărilor computerizate, modul în care ciocănitorile sunt protejate de leziuni cerebrale atunci când „ciocăne” copacii.

În colonie, furniciile avansează profesional (Video)

Biologul Danielle Mersch, de la Universitatea din Lausanne, Elveția și colegii săi au marcat vizual fiecare furnică-muncitor din șase colonii diferite și au folosit apoi un program de calculator pentru a monitoriza insectele, acumulând ceea ce ei pretind că ar reprezenta cel mai voluminos set de date înregistrat vreodată despre interacțiunile din lumea furnicilor.

În adâncurile Mării Negre

marea-neagra-incdm-stiinta-tehnica-1
În secolul 21, când trăim cu impresia că știm tot ce se putea ști despre biodiversitate, cât este de probabil să se mai descopere...

Ce cred câinii cu adevărat despre stăpânii lor?

Probabil că nu există iubitor de câini care să nu se fi întrebat ce sentimente îi poartă cu adevărat prietenul patruped . Pentru a lămuri această dilemă, cercetătorii Universităţii Emory, din Atlanta, au efectuat teste RMN asupra creierelor a doi căţei, dresaţi să stea cuminţi într-un astfel de dispozitiv.

Resursele pescărești ale Mării Negre

incdm-stiinta-tehnica---4
În ultimii ani, se vehiculează tot mai mult ideea cum că Marea Neagră ar rămâne fără resursele de pește atât din cauza înrăutățirii condițiilor...

Neobositul biolog și cercetător Grigore Antipa

Grigore Antipa si Emil Racovita, supliment
Luni, 24 octombrie de la ora 11, va avea loc Conferința Omagială dedicată celor două mari personalități ale științei mondiale: Grigore Antipa...

Cum îşi găsesc hrana liliecii vampiri?

Liliecii vampiri sunt o specie aparte de lilieci, regurgitând sângele în gurile celorlalţi membri ai coloniei. Oamenii de ştiinţă au descoperit că aceştia deţin nervi faciali, detectori de căldură care le permit să îşi localizeze sursele de hrană.