Geofizică

Geofizica se preocupă în principal cu studierea și explorarea interiorului Pământului, dar într-un sens mai larg se întrepătrunde și cu științe precum geografia sau geologia, iar mai nou este foarte importantă și în științele mediului, oceanografie sau ecologie.

În geofizică se aplică principii și metode specifice fizicii pentru studierea proprietăților Pământului și al proceselor fizice de pe glob și din atmosferă. Studierea interiorului planetei este esențială pentru stabilirea caracteristicilor rocilor, a solurilor și a diverselor minerale care se exploatează în vederea utilizării pentru producerea de bunuri. De asemenea, studiile geofizice sunt necesare pentru evaluarea proprietăților scoarței Pământului în vederea realizării unor proiecte inginerești (construcții, poduri, etc.) sau a unor operațiuni de colectare și reciclare a deșeurilor.

Geofizica este esențială pentru înțelegerea unor procese de bază, cum ar fi circuitul apei în natură, cu precădere analiza pânzelor freatice și a influenței proceselor industriale asupra acestora. În plus, se pot înțelege mai bine fenomenele geologice de mișcare a continentelor și de ciocnire a plăcilor tectonice, rezultatul fiind o mai bună pregătire și avertizare în cazul cutremurelor sau activității vulcanice.

Nu în ultimul rând, această știință are un foarte important rol și în analizarea și cercetarea siturilor arheologice, deoarece prin tehnologiile neinvazive se poate evita în multe situații distrugerea vestigiilor arheologice aflate în subsol, iar instrumentele alternative și nedistructive ajută la studierea proceselor de formare și evoluție a siturilor arheologice.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Geofizică

Harta unei lumi tehnologizate

Antropologul canadian Felix Pharand a lucrat 13 ani la realizarea hărţii lumii actuale, aşa cum se prezintă ea în urma tehnologizării globale. A rezultat o strălucitoare pânză de păianjen, reprezentând poziţionarea pe harta lumii a întregii infrastructuri: drumuri, trasee aeriene, cabluri de telecomunicaţii, inclusiv cele subterane ori subacvatice.

Până unde ajunge cea mai adâncă groapă artificială de pe Pământ?...

Sub capacul metalic ruginit din imaginea de mai sus se află cea mai adâncă groapă din lume, săpată vreodată de om. Oamenii de știință sovietici care au produs-o au început să foreze în 1970 și nu s-au oprit vreme de 24 de ani, dorind să ajungă mai adânc decât oricine în crusta planetei.

Ce se ascunde pe fundul Gropii Marianelor? (Foto&Video)

O expediţie de cartografiere, începută în 2010, a realizat scanări tridimensionale ale Gropii Marianelor, descoperind creste muntoase de până la 2.500 metri înălţime, formate de ciocnirea plăcilor tectonice. Cu această ocazie, a fost măsurat şi cel mai adânc punct de pe Terra, Challenger Deep, cu o precizie de plus-minus 40 metri, cea mai mare de până acum.

Continentul pierdut: Beringia

beringia-continent-stiinta-tehnica-1
Oricât de tentant ar fi să deschidem o temă de discuție privind Atlantida, Lemuria, Mu, Rutas sau orice alt continent mitic, presupus dispărut, ei...

Mister rezolvat: știm cum s-a format Marele Canion

Profesorul Alan Levander, de la Universitatea Rice, din Texas, crede că a rezolvat misterul geologic al formării Marelui Canion, după ce a descoperit o structură gigantică la mare adâncime sub Platoul Colorado, între ale cărui limite teritoriale se găsește și uriașul crater american.

Un balon meteorologic a doborât recordul pentru cel mai îndelungat zbor

Plutind la o altitudine de aproape 40.000 de metri deasupra înghețatei Antarctici, balonul meteorologic denumit Super-TIGER a petrecut nu număr record de 55 de zile în atmosferă, bombardat de raze cosmice, înainte să revină la sol în cursul weekend-ului trecut.

China suspendă producția de pământuri rare pentru o lună

Cel mai important producător chinez de pământuri rare își suspendă activitatea timp de o lună de zile, urmărind să ridice prețurile în scădere ale mineralelor exotice folosite în industriile constructoare de telefoane mobile, dar și de alte produse de înaltă tehnologie.

În viitor, America şi Eurasia vor forma un singur continent

Potrivit unui studiu al cercetătorilor Universităţii Yale, publicat în revista Nature, continentul american şi cel eurasiatic „îşi vor da mâna” la Polul Nord. Acest lucru nu se va întâmpla însă în viitorul apropiat, ci peste 50-200 milioane de ani.

Cutremurele vrâncene: o provocare pentru geoștiințe și societate

fizica-pamantului-cutremure-stiinta-tehnica-1
Pe 4 martie 2019 se împlinesc 42 de ani de la cutremurul din 1977, care a produs cele mai mari pagube pe...

Plăcile tectonice ”divorțează” amiabil și în cadru festiv (FOTO)

Scafandrul britanic, în vârstă de 36 de ani, Alex Mustard s-a scufundat până la o adâncime de câteva zeci de metri în apele Oceanului Atlantic din apropierea Islandei pentru a fotografia spectaculoasa crevasă formată între placa tectonică nord-americană și cea a Eurasiei.