PĂMÂNT

Rămășițele animalului a cărui specie a dispărut de pe Terra a trăit în urmă cu cel puţin 10.000 de ani şi este primul pui de rinocer lânos descoperit vreodată. Fosilele lui s-au conservat foarte bine în permafrostul siberian, iar savanţii ruşi speră că vor putea să extragă ADN din cadavru.

Oamenii de știință de la Universitatea Tehnică din Nanyang (NTU), Singapore au dezvoltat un nou sistem de closet care transformă dejecțiile umane în energie și în îngrășăminte.

Grupul de arhitectură german Arup SPLITTERWERK a finalizat lucrările pentru prima clădire alimentată cu energie regenerabilă provenită de la alge. Clădirea botezată BIQ are doi pereți exteriori pe care algele sunt încurajate să crească, producând astfel biomasă, dar nu numai.

Grupul crocodilienilor, unul dintre cele mai de succes grupuri animale din istoria Terrei, a fost cu mult mai diversificat decât credeau specialiștii. O demonstrează o noua fosilă a unui ciudat animal, fosilă descoperită în apropiere de orașul Minas Gerais, Brazilia, și care datează ce circa 70 de milioane de ani.

Balena nordică, cea mai vânată dintre balene, până când a fost declarată specie pe cale de dispariţie, este pusă în faţa unui nou pericol. Deplasându-se foarte lent, atunci când se apropie de ţărm,  în căutarea hranei, în zonele cu ape mai puţin adânci, riscă să fie lovită de navele maritime care acostează în Peninsula Cape Cod, din apropiere de Boston, în Atlanticul de Nord.

Clima în continuă schimbare afectează în prezent orige regiune a Europei, nu mai este un secret, iar impactul acestor schimbări asupra mediului înconjurător și asupra societății pot fi devastatoare, se arată în ultimul raport al Agenției Europene pentru Mediu.

Încă din fragedă pruncie suntem învăţaţi că datorăm aerul pe care îl respirăm plantelor din jurul nostru, care prin fotosinteză ajută la generarea oxigenului atât de necesar vieţii. Plantele, algele şi alte cianobacterii schimbă atmosfera terestră cu ajutorul fotosintezei. De aceea, acest proces a fost considerat unul cheie în identificarea vieţii pe alte planete. Dar, foloseşte fotosinteza extraterestră acelaşi pigment ca şi pe Pământ?

Cu ajutorul sondei GOCE a ESA, oamenii de ştiinţă au reuşit să cartografieze, la un nivel de detaliu, zona dintre mantaua şi scoarţa Pământului, numită zona de discontinuitate Moho.