Acasă PĂMÂNT Paleontologie

Paleontologie

Prin paleontologie se înțelege știința care se ocupă cu studiul complex al organismelor fosile animale și vegetale descoperite în sedimentele scoarței terestre. În general, vorbim despre animale și plante extincte, care au trăit pe Pământ în epocile anterioare celei actuale, așa încât cercetările paleontologice au o importanță deosebită pentru a înțelege evoluția vieții și schimbările la care aceasta a fost supusă până acum.

Ca știință, paleontologia este strâns legată de geologie, deoarece studiază fosilele conservate în depozitele sedimentare ale scoarței terestre, necesitând cunoștințe aprofundate în acest domeniu, dar și de biologie, datorită formelor străvechi de viață pietrificate, a căror analiză relevă informații despre cum funcționau organismele și cum erau influențate de mediu și de alți factori.

Fosilele există într-o gamă variată, de la urme ale părților din animale sau plante pietrificate până la urme ale activității acestora (excremente, adăposturi) sau chiar insecte prinse captive în rășini și astfel conservate. Munca paleontologilor este minuțioasă, fosilele fiind extem de sensibile la expunerea necorespunzătoare la actualele condiții de mediu.

În ultimii ani, paleontologia a început să beneficieze de aportul noilor tehnologii de analiză neinvazivă, iar noile descoperiri din domeniul medical (cum ar fi analiza ADN) duc la o evoluție constantă a nivelului de cunoștințe.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Paleontologie

Scheletul bizarului crocodil încoronat, descoperit în Munții Urali

crocodil încoronat
Estemmenosuchus uralensis (termen care se traduce prin „crocodilul încoronat”) este una dintre cele mai bizare creaturi care a trăit vreodată. Apărut în Permian, acum...

Plesiozaurii nu depuneau ouă pentru a se înmulți

Analiza unei fosile aparţinând unui plesiozaur gestant, veche de 78 milioane ani relevă faptul că giganticele reptile, coabitante cu dinozaurii, năşteau puii vii, nu depuneau ouă.

Tibetul ar putea fi leagănul evoluției pentru uriașii Erei Glaciare

O fosilă preistorică, aparținând unei specii primitive de rinocer lânos, a fost scoasă la lumină, în Tibet, de către o echipă de paleontologi de la Muzeul de Istorie Naturală din Los Angeles în urmă cu aproximativ patru ani. Studiile prelungite au demonstrat că animalul aparținea unei specii necunoscute pe atunci și, că, foarte probabil, el este strămoșul speciilor de rinoceri care au dominat planeta în perioada ultimei glaciațiuni.

O nouă specie de pterozaur a primit numele fetiței de cinci...

Una dintre cele mai noi specii de pterozaur , Vectidraco Daisymorrisae, a fost numită astfel după numele unei fetițe de numai cinci ani, Daisy Morris, cea care l-a descoperit întâmplător, în anul 2008, pe o plajă a Insulei Wight din sudul Angliei.

Aripile unei păsări de acum 99 de milioane de ani, descoperite...

pasăre preistorică
În urmă cu 99 de milioane de ani, o pasăre de mărimea unui colibri de azi a rămas prinsă în rășina unui copac, fără...

O nouă specie de carnivor ne arată că Argentina a fost...

dinozaur carnivor
Descoperirea unei noi specii de dinozaur carnivor, descoperire care se adaugă unui lung șir de astfel de prădători argentinieni, ne arată că această țară...

Strămoșul comun al tuturor mamiferelor, inclusiv al oamenilor, este un șoarece...

Arheologii chinezi au descoperit o fosilă bine prezervată a celui mai vechi membru cunoscut al grupului de animale care alcătuiește astăzi totalitatea mamiferelor placentare, între care se numără și oamenii.

Unul dintre cei mai bizari monștri marini și-a dezvăluit secretele

Helicoprion, prădător oceanic ale cărui fosile datează de circa 310 de milioane de ani, poate fi considerat, fără doar și poate, una dintre cele mai bizare creaturi care au populat vreodată apele Terrei. Atât de bizară încât specialiștii nu și-a putut da seama cum arăta în realitate decât recent.

O nouă specie de dinozaur ar putea fi veriga lipsă a...

Paleontologii de la Institutul Smithsonian au anunțat descoperirea unei noi specii de dinozaur, cu dentiție proeminentă și de statura unui câine mare, pe nume Daemonosaurus chauliodus, cel despre care cred că ar putea face legătura între dinozaurii prădători din Argentina și Brazilia de astăzi și mai târziile specii teropode, cum ar fi Tyrannosaurus rex.

Încă un motiv al extincţiei dinozaurilor – în ciuda mărimii lor...

De ce mamiferele au ajuns stăpânii planetei după evenimentele catastrofice din urmă cu 65,5 milioane de ani ce au dus la dispariţia dinozaurilor? Conform unui nou studiu, datorită modului de înmulţire: mamiferele mari puteau avea pui de dimensiuni mai mari, în timp ce dinozaurii aveau o limitare fizică cu privire la dimensiunea ouălor şi implicit a puilor.