0
(0)

Conferința live organizată de revista Știință&Tehnică pe 24 iunie a adunat actori ai educației într-o dezbatere publică urmărită de sute de persoane. „Revoluția eLearning și digitalizarea educației” a avut ca invitați pe subsecretarul de stat în Ministerul Educației, Tudor Ionuț Oprea; pe reprezentantul industriei eLearning, Alexandru Coșbuc-Ionescu, vicepreședinte Software Imagination & Vision (SIMAVI) și pe moderatorul dezbaterii, profesorul Alexandru Mironov, senior editor al revistei Știință&Tehnică.

Conferința Revoluția eLearning și digitalizarea educației, 24 iunie 2021

Alexandru Mironov: Domnule ministru secretar de stat, unde se află școala românească în acceptarea acestei noi dimensiuni a educației, dimensiunea digitală ?

Tudor Oprea: Școala românească se adaptează acestei ere digitale prin care trecem. Trebuie să ne uităm nu doar la ultimul, ci la ultimii ani, și trebuie să recunoaștem că s-au făcut progrese serioase. Ar fi bine ca așteptările populației să fie oarecum mai realiste. Sistemele complexe, ultracomplexe, cum este sistemul educațional, trebuie bine gândite și nu implementate pe genunchi. Planurile trebuie să fie pe termen lung – formarea cadrelor didactice, utilizarea celor mai noi resurse.

În Planul național de redresare și reziliență (PNRR) vor fi multe programe care urmăresc exact acest lucru: digitalizarea educației românești și aducerea sa în sec. XXI.

Alexandru Mironov: Domnule Alexandru Coșbuc, sunteți furnizor de soluții digitale de educație. Din experiența dvs, în ce măsură sunt dascălii dispuși să accepte digitalul în sala de clasă?

Alexandru Coșbuc: A existat dintotdeauna o categorie de „early adopters”, cei care sunt entuziaști și îmbrățișează întotdeauna schimbarea și abia așteaptă să o prezinte colegilor dascăli. După care există un segment al celor care pot fi convinși, în măsura în care se oferă niște „ingrediente”. Aceste „ingrediente” sunt: instruirea profesorilor, suportul tehnic, niște politici publice de încurajare a profesorilor să preia modelele de eLearning în clasă (de ex, să primească puncte de credit, care să îi ajute în creșterea profesională). Și, nu în ultimul rând, presiunea dinspre elevi și dinspre societate  – pentru că digitalizarea impactează toate verticalele societății și toate generațiile.

Există strategii ca noi să accelerăm acest proces. De exemplu, să facem lecții suficient de ușor de utilizat, plăcute, ergonomice și care să demonstreze profit cognitiv la nivelul elevilor și al școlii – și atunci, bine-nțeles că dascălii ar fi interesați să le folosească.

Despre conferință, la „Orașul vorbește”, Radio România Cultural, realizator Mirela Nicolae

Alexandru Mironov: Domnule ministru secretar de stat, sunteți mulțumit de gradul de digitalizare a școlii, mai ales în mediu rural ?

Tudor Oprea: Da, dacă privim progresele care s-au făcut în ultimii ani. Gradul de acoperire a internetului a ajuns la 98% în țară! Dar nu numai conectivitatea este importantă, ci și ca acei copii să aibă toate resursele tehnologice ca să poată avea acces la internet. De aceea, proiectele care s-au implementat în ultimul an, pe timp de pandemie, au vizat acei copii care erau vulnerabili, i-au ajutat într-o mai mare măsură să aibă acces la școala online, ca să nu crească și mai mult diferența aceasta, între cei care au și cei care nu au. Deci aș spune categoric da, s-au făcut pași importanți.

Eu cred că profesorii sunt deschiși la aceste modificări. Sigur că există rezistență la schimbare, dar sunt convins că susținerea din partea tuturor actorilor din educație va avea efect și asupra acelor persoane.  Astfel, se va merge în direcția digitalizării educației în integralitate.

Alexandru Mironov: Una din prognozele făcute de specialiștii în viitorologie este că în 2025 vom avea o creștere explozivă a învățământului la distanță – după ce și DACĂ tableta este la îndemână oricui – precum și acces liber, universal, la educație. Cum se va petrece acest lucru în România?

Tudor Oprea: După încheierea acestui fenomen ieșit din comun, pandemia, cei mai mulți elevi se vor întoarce la școală în persoană. Desigur, cu complementaritatea utilizării resurselor digitale. Aș vrea să să se înțeleagă că acesta este cuvântul-cheie: complementaritate. Nu vin roboții să înlocuiască profesorii și nici școala online nu va înlocui școala în persoană. Suntem foarte departe de așa ceva – și nici nu dorește nimeni o astfel de transformare.

Instrumentele digitale vor avea însă un rol important și vor completa lecțiile față-în-față. De la momentele de predare în clasă, construite cu ajutorul platformelor digitale, cât și pentru feed-back-ul atât de necesar în ceea ce privește progresul elevilor.

Dar nimic nu va înlocui mersul la școală!

Alexandru Mironov: Cum arată educația viitorului, vor fi toate creierele conectate în cloud? Așa arată prognozele.

Alexandru Coșbuc: Viitorul este în zona de Big Data, dacă mă întrebați pe mine. iar în educație, în căile personalizate de învățare.  Elevii au profiluri cognitive diferite, abilități diferite, stiluri de învățare diferite. De aceea, când dezvoltăm un proiect de eLearning, noi luăm în calcul profilul cognitiv al populației-țintă și cultura locală.

Dar în viitor vor exista, probabil, depozite, „silozuri” de materiale didactice interactive care vor fi distribuite tuturor elevilor prin intermediul  unor platforme digitale, sub îndrumarea profesorilor. Avantajul este că, în acest mod, elevii vor putea urma filiere diferite, în funcție de profilul și interesele lor, chiar dacă sunt în aceeași clasă. Diferența se va vedea în perfomanța acestor elevi.

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 0 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 0

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?