Acasă SPAȚIU Astrofizică

Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

Cercetător ISS observă o gaură neagră din Galaxia noastră, trezită din...

Cercetător ISS observă o gaură neagră din Galaxia noastră, trezită din hibernare

Dr. Valeriu Tudose, cercetător al Institutului de Științe Spațiale (ISS), a observat sistemul binar V404 Cygni, format dintr-o stea și o gaură neagră, care la sfârșitul lunii iunie s-a trezit la viață, după 26 de ani de hibernare. Gaura neagră a început să devoreze violent steaua companion, generând unul dintre cele mai luminoase obiecte de pe cer din punct de vedere energetic.

Tocmai a fost observată o galaxie „imposibilă” care spulberă toate modelele...

Este o enigmă cosmică care îi face pe astrofizicieni să transpire rece: o galaxie pitică ultradifuză observată recent pare să fie aproape...

S-ar putea să trăim în interiorul unei găuri negre 4.6 (22)

Conform noilor observații realizate de telescopul spațial James Webb, majoritatea galaxiilor observate la miliarde de ani lumină distanță par să se rotească...

LHC dovedește existența celei mai grele particule de antimaterie de până...

De ce Universul nostru este plin de materie și nu de antimaterie? Această întrebare, care constituie și una dintre cele mai mari...

O enigmă nerezolvată 0 (0)

În urmă cu aproape trei ani, aveam privilegiul să public articolul intitulat ”O enigmă întunecată”. Vă povesteam acolo despre discrepanțe între măsurătorile...

O plasă de păianjen cosmică 0 (0)

Cu ajutorul VLT (Very Large Telescope) al ESO (European Southern Observatory) au fost identificate șase galaxii aflate la periferia unei găuri negre...

Cercetătorii fac o descoperire surprinzătoare despre materia întunecată 4.5 (21)

Materia întunecată este unul dintre cele mai mari mistere ale Universului. Invizibilă, ea constituie o mare parte din masa cosmică, însă natura...

Un nou asteroid ameninţă Pământul 4 (3)

Un nou asteroid ameninţă Pământul

După cum anunţam din luna aprilieîn noaptea zilei de marţi spre miercuri, un asteroid cu diametrul de aproximativ 400 metri va trece între Terra şi Lună. Deşi este cel mai mare corp ceresc de asemenea dimensiuni care se apropie la o distanţă atât de mică de planeta noastră în ultimii 35 de ani, specialiştii ne asigură că nu există motive de îngrijorare.

Supernovele de tip Ia, răspunsuri noi 0 (0)

Supernovele de tip Ia, răspunsuri noi

Pentru a măsura distanțele în Univers, oamenii de știință se folosesc de surse de lumină etalon. De exemplu, supernovele de tip Ia au o luminozitate absolută cunoscută. Dacă măsurăm luminozitatea lor, aici, pe Terra, putem să determinăm distanța dintre noi și respectiva supernovă. Asta se știe. Dar care este mecanismul astrofizic din spatele acestor supernove?

O descoperire „imposibilă”: sisteme stelare binare cu perioade orbitale de 2,5...

O descoperire „imposibilă”: sisteme stelare binare cu perioade orbitale de 2,5 ore

O echipă de astronomi a descoperit, cu ajutorul Telescopului în spectru Infraroșu al Marii Britanii (UKIRT) din Hawaii, patru perechi de stele care se orbitează reciproc (două câte două) în intervale mai scurte de patru ore (pentru fiecare pereche).