Acasă SPAȚIU Astrofizică

Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

Cercetătorii ISS monitorizează experimentul ALICE la CERN

Odată cu redeschiderea celui mai mare accelerator de particule din lume, LHC (Large Hadron Collider), cercetătorii Institutului de Ştiinţe Spaţiale (ISS) fac ture de monitorizare pentru achiziţia de date la experimentul ALICE (A Large Ion Collider Experiment), unul dintre cele şapte experimente ale LHC de la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară).

O enigmă întunecată

enigma-intunecata-stiinta-tehnica
În ultimele decenii astrofizica a evoluat extrem de rapid. În aceste decenii am acumulat cunoștințe noi, cu mult mai multe decât acumulasem în secolele...

Precis nu știai de „a doua lună” a Pământului

Surprinzător pentru cei mai mulți dintre noi, Luna nu este singurul satelit natural al Pământului. Denumită „3753 Cruithne”, care înseamnă ”Bătrânul Irlandez”, o planetă minoră stâncoasă (mai degrabă un asteroid), care a fost descoperită de astronomi abia în 1986 și a cărei orbită a fost măsurată tocmai în 1997, dă la rândul ei ocol planetei noastre.

Un nou asteroid ameninţă Pământul

După cum anunţam din luna aprilieîn noaptea zilei de marţi spre miercuri, un asteroid cu diametrul de aproximativ 400 metri va trece între Terra şi Lună. Deşi este cel mai mare corp ceresc de asemenea dimensiuni care se apropie la o distanţă atât de mică de planeta noastră în ultimii 35 de ani, specialiştii ne asigură că nu există motive de îngrijorare.

O nouă problemă în cosmologie?

Pe 4 noiembrie, în prestigioasa revistă Nature Astronomy, era publicat un articol al cărui titlu, timp de câteva momente, m-a intrigat la...

Steaua care nu ar trebui să existe

În imagine, steaua intitulată SDSS J102915+172927, din constelația Leului, pare banală și vagă. Dar, anticul astru incandescent dă peste cap orice teorie a astrofizicienilor referitoare la principiile formării stelelor.

Timpul este moștenit de la un Univers anterior?

O echipă formată din fizicieni de elită a căror cercetare este axată pe radiația cosmică de fond (CMB) - lumina emisă atunci când Universul avea doar 400.000 de ani vechime - afirmă că perspectiva noastră asupra Universului timpuriu ar putea conține o semnătură cronologică precedentă Big Bang-ului. Această descoperire ar putea explica de ce percepem timpul deplasându-se în linie dreaptă, de la ieri la mâine.

E oficial: mergem pe satelitul Europa

Cea mai mică lună a lui Jupiter, Europa, ar putea avea condițiile necesare formării și întreținerii vieții – un motiv foarte întemeiat pentru ca NASA să trimită o misiune acolo.

Antimateria, „prizonieră” timp de 16 minute

300 de atomi de anti-hidrogen au fost capturați pentru o perioadă de timp record de 16 minute. Este vorba despre un rezultat entuziasmant pentru cercetătorii implicați în experimentul ALPHA de la CERN, din Geneva.

Ploaie solară (video)

 

Nu este vorba despre o ploaie în sensul uzual al cuvântului. Este o ploaie de particule încărcate electric, care cad pe suprafața Soarelui.