Astrofizică

Astrofizica este o parte foarte importantă a astronomiei, utilizând știința fizicii pentru observarea și analizarea naturii corpurilor cerești (dar nu a poziției sau mișcării lor în spațiu), a mediului interstelar și a radiațiilor cosmice. Astrofizica e împărțită în două mari categorii: teoretică și experimentală.

În principal, astrofizica examinează emisiile obiectelor din cosmos prin intermediul spectrului electromagnetic (lumina, densitatea, temperatura, compoziția chimică). Tot de această ramură a astronomiei țin și observarea și studiul unor concepte evazive, cum ar fi proprietățile materiei negre, a energiei negre și a găurilor negre, dar și călătoria în timp, „găurile de vierme” sau originile Universului.

Astrofizicienii utilizează în munca lor de cercetare și analiză mai multe discipline ale fizicii, de la mecanică și electromagnetism până la mecanica cuantică sau fizica atomică și moleculară. Astrofizica experimentală este extrem de limitată în acest moment, fiind strâns legată de evoluțiile tehnologice ale explorării spațiale – de exemplu, din cauză că atmosfera Pământului afectează observațiile, este nevoie de telescoape trimise în spațiul cosmic pentru colectarea informațiilor.

Unul dintre cei mai cunoscuți astrofizicieni din istorie este Arthur Eddington, care a reușit să demonstreze, în timpul unei eclipse, că teoria relativității generalizate a lui Einstein este corectă. De asemenea, cunoscutul telescop spațial Hubble a fost numit după astrofizicianul Edwin Hubble, care a demonstrat faptul că Universul este în expansiune.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astrofizică

Luna a avut o istorie foarte frământată

Sondele gemene GRAIL ale NASA au furnizat date extrem de precise despre interiorul Lunii. La conferința geofizicienilor americani, care s-a desfășurat în această săptămână, cercetătorii de la NASA au prezentat hărți extrem de detaliate ale interiorului Lunii.

Apă pe Mercur!


Iată că în Sistemul Solar descoperim apa în cele mai neașteptate locuri. Greu de imaginat că ar putea exista apă pe cea mai apropiată planetă de Soare. În plus, noile date transmise de sonda Messenger sugerează prezența compușilor organici.

Cercetătorii au identificat cea mai mare gaură neagră descoperită vreodată


O nouă gaură neagră supermasivă, cea mai mare descoperită vreodată, vine să contrazică teoriile acceptate pentru evoluția galactică. Un studiu, publicat în ediția din 29 noiembrie al revistei Nature, sugerează că asemenea monștri gravitaționali se pot evolua mai repede decât galaxiile gazdă.

A fost înregistrat cel mai puternic flux energetic emanat vreodată dinspre...

Astronomii care operează Telescopul Foarte Mare (VLT) al ESO (Organizația Europeană pentru Cercetări Astronomice din Emisfera Sudică) au observat cel mai mare debit energetic emis vreodată de un quasar luat în evidență, de cel puțin cinci ori mai abundent decât oricare altul observat până acum.

Supernovele de tip Ia, răspunsuri noi

Pentru a măsura distanțele în Univers, oamenii de știință se folosesc de surse de lumină etalon. De exemplu, supernovele de tip Ia au o luminozitate absolută cunoscută. Dacă măsurăm luminozitatea lor, aici, pe Terra, putem să determinăm distanța dintre noi și respectiva supernovă. Asta se știe. Dar care este mecanismul astrofizic din spatele acestor supernove?

Un fizician de la NASA a descoperit portaluri ascunse între Pământ...

Nu este o știre tocmai nouă, dar se pretează spre publicare chiar și acum, în contextul anunțului NASA potrivit căruia o furtună magnetică foarte puternică este așteptată să se abată asupra Pământului în noaptea de marți spre miercuri, ca urmare a unei erupții de masă coronară solară produsă pe 16 noiembrie.

O gaură neagră supermasivă foarte cumpătată

Se știe de multă vreme că centrul Galaxiei noastre adăpostește o gaură neagră supermasivă, SagittariusA*, cu masa echivalentă cu cea a patru miliarde de sori. Deși a fost descoperită încă din 1974, această gaură neagră ascunde multe întrebări care își așteaptă răspunsul.

O furtună solară moderată va lovi Pământul astăzi

După ce sâmbătă, 28 iulie, o flamă solară de clasa M6 a erupt pe Soare, din pata solară activă AR1532, dezlănțuind în Spațiu un val de plasmă și de particule încărcate, fenomen cunoscut și ca „ejecție de masă coronară”, specialiștii se așteaptă ca furtuna solară astfel produsă să ajungă pe Pământ astăzi, în jurul orei 15:00 GMT (sau 18:00 ora României).

O descoperire „imposibilă”: sisteme stelare binare cu perioade orbitale de 2,5...

O echipă de astronomi a descoperit, cu ajutorul Telescopului în spectru Infraroșu al Marii Britanii (UKIRT) din Hawaii, patru perechi de stele care se orbitează reciproc (două câte două) în intervale mai scurte de patru ore (pentru fiecare pereche).

Materia întunecată a fost observată în premieră

Oamenii de știință germani au observat pentru prima oară un fragment din structura materiei întunecate, cea care determină locul de formare al galaxiilor în Univers.