Astronomie

Termenul „astronomie” provine din limba greacă, fiind o combinație între „astron” – stea, respectiv „nomos” – lege. E de evitat confuzia cu „astrologia” (o pseudoștiință din domeniul mistic, care prezice destinul oamenilor în funcție de traiectoriile unor corpuri cerești), deoarece astronomia este probabil cea mai complexă știință din istoria umanității, ocupându-se cu studiul complex al obiectelor din cosmos și al legilor mișcării lor (aștri, constelații, galaxii, planete, comete, radiații cosmice, etc.).

Astronomia se bazează pe dispozitive extrem de complexe: telescoape puternice, detectoare performante și calculatoare foarte avansate, pentru calcule matematice care iau în considerare foarte multe date. „Mecanica cerească” a pornit de la descrierile matematice ale mișcării corpurilor din sistemul solar și interacțiunea lor sub acțiunea gravitației, acum lucrurile evoluând spectaculos – astronomii sunt capabili acum să simuleze formarea galaxiilor sau explozia unei stele formând o supernovă.

În astronomie se utilizează foarte multe ramuri specializate: astrometria (studiază poziția și distanța obiectelor din cosmos), astrofizica, cosmologia (studiază originile și evoluția Universului), astronomia galactică și extragalactică, astronomia stelară (studiază formarea și evoluția stelelor), planetologia sau astrobiologia (studiază evoluția sistemelor biologice în Univers). De asemenea, în cadrul astronomiei s-au dezvoltat ramuri noi, precum arheoastronomia, astrochimia, astrosociobiologia sau astrofilozofia.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Astronomie

Cea mai consistentă rezervă de apă din Univers se află într-o...

Două echipe de astronomi au descoperit cel mai mare și cel mai îndepărtat „rezervor” de apă identificat vreodată în Univers. Se află la o distanță de 12 miliarde de ani-lumină și conține cel puțin de 140.000 de miliarde de ori cantitatea de apă a oceanului planetar terestru.

Polemici științifice: cine este adevăratul autor al legii lui Hubble?

Potrivit unor cercetători, cineva ar fi modificat un text al astronomului belgian Georges Lemaître pentru a nu prejudicia atribuirea descoperirii lui Edwin Hubble.

Asistăm, în premieră, la încheierea unei mișcări de revoluție a lui...

A fost un an lung pentru Neptun. În urmă cu 165 de ani pământeni, astronomul german Johann Galle a observat pentru prima oară gigantul albastru înghețat ocolind cu grijă Soarele la o distanță de aproximativ 4,5 miliarde de kilometri. Marți, planeta s-a întors în exact locul unde a fost observată atunci, marcând un întreg an neptunian de la momentul descoperirii sale de către oameni.

NASA nu va mai putea construi Telescopul Spațial James Webb

Subcomitetul SUA pentru Comerț, Justiție și Știință a propus pentru NASA, în 2012 un buget de cheltuieli mai mic decât cel din 2008, care ar anula proiectul în valoare de 6,5 miliarde de dolari al agenției având ca scop lansarea pe orbita circumterestră a Telescopul Spațial James Webb (JWST).

Eclipsa invizibilă

Anul 2011 este, cu siguranţă, “anul eclipselor”. Dacă acum două săptămâni am avut o eclipsă totală de Lună, iar acum patru săptămâni transmiteam live o eclipsă parţială de Soare din apropierea Polului Nord, la 1 iulie, ora 11:39, ora României, se produce o a 3-a eclipsă în decurs de numai o lună.

Câștigătorii concursului de astrofotografie “Elipsa totala de Lună în România”

La începutul lunii iunie, Știință & Tehnică împreună cu Discovery Channel a organizat un concurs de astrofotografie prin care cititorii revistei S&T si vizitatorii www.stiintasitehnica.com au fost invitații să fotografieze eclipsa totală de Lună din România.

Luni, un asteroid va trece foarte aproape de Pământ

Recent descoperitul asteroid 2011 MD va trece la o distanță de numai 12.000 de kilometri pe deasupra Pâmântului luni, 27 iunie, în jurul orei 15:30 ora României.

Și gaura neagră a înghițit steaua

Dacă ar fi într-un film, ar putea fi prezentat precum ultimul urlet de groază de dinaintea unei morți abominabile sau, mai poetic, ca un cântec de lebădă. În termeni științifici, este însă vorba despre un flash extrem de puternic pe frecvența razelor gamma – unic ca intensitate și durată -, produs de o stea aflată pe punctul de a fi înghițită de o gaură neagră,la circa 3,8 miliarde de ani distanță de noi.

Stelele tinere aruncă jeturi de apă în spațiu

Astronomii Universității Leiden, din Olanda, care studiau o protostea situată în constelația Perseu, aflată la aproximativ 750 de ani-lumină de Pământ, au descoperit că stelele tinere  aruncă în spațiu jeturi uriașe de apă cu o viteză de aproape 200.000 km/h.

FAST, cel mare și tare

Observatorul Arecibo, din Puerto Rico, își va pierde, în curând, titlul pentru cel mai mare radiotelescop de pe Pământ. Five-hundred-meter Aperture Spherical radio Telescope (FAST), o antenă uriașă de colectare a semnalului radio, îi va lua locul în 2016, după ce va fi construită într-o depresiune carstică din provincia chineză Guizhou.