Marte

Misiunile spațiale care au drept obiectiv debarcarea pe suprafața planetei Marte poartă cu sine un risc major: cel al contaminării cu microorganisme terestre. Pot bacteriile de pe planeta noastră să supraviețuiască în condițiile marțiene?

Tocmai când ne pregăteam să anunțăm un nou succes la roverului marțian (recoltarea și demararea analizelor unui eșantion obținut prin forarea unei roci), iată că aflăm că roverul Criosity are probleme.

Prima cometă descoperită în acest an, C/2013 A1, va trece, probabil, la o distanță de numai 37.000 de kilometri de suprafața lui Marte spre finele lui 2014. Totuși, dat fiind faptul că orbita obiectului nu este cunoscută precis, există șanse mari ca acesta să intre în coliziune cu Planeta Roșie. Dacă se va întâmpla așa, impactul  va fi de sute de ori mai puternic decât cel care a eradicat dinozaurii, acum 65 milioane de ani, pe Terra.

În ultimul timp au tot fost aduse dovezi în sensul că Marte a fost cândva un loc prietenos cu suficientă umezeală, iar ultimele studii efectuate arată că Planeta Roşie a fost un loc chiar mai prielnic vieţii decât Terra, cel puţin în subteran.

O nouă teorie ştiinţifică, publicată în Journal of American Chemical Society, sugerează faptul că la începuturi Terra ar fi avut prea multă apă pentru ca viaţa să poată exista, în timp ce pe Marte, care avea mai multe suprafeţe uscate, condiţiile ar fi fost mai prielnice vieţii…

Noi imagini prelevate de pe munţii planetei Marte ar putea constitui ce mai bună dovadă a prezenţei unor ape curgătoare, element esenţial pentru sustenabilitatea vieţii, pe Planeta Roşie. Seria de fotografii efectuate de sonda de recunoaştere a NASA pe Marte arată numeroase lungi şiroaie de câţiva metri lăţime.

Un studiu efectuat asupra unor bacterii terestre ne indică modul în care viața se poate adapta, pentru a supraviețui în condițiile existente pe Marte.