Marte

Cercetătorii NASA au descoperit, cu ajutorul radarului Shallow montat la bordul satelitului Mars Reconnaissance Orbiter, care survolează atmosfera planetei roșii, un depozit subteran de gheață uscată - dioxid de carbon înghețat - la polul sud al lui Marte.

Încă din 1976, de la amartizarea sondei Viking 1, cercetătorii caută pe Marte prezenţa moleculelor complexe de carbon, care să constituie o dovadă a vieţii pe Planeta Roşie. Deşi au fost găsite mostre de pietre marţiene care conţin semnături de carbon, potrivit unui nou studiu, acestea nu sunt urme ale vieţii extraterestre.

Prima cometă descoperită în acest an, C/2013 A1, va trece, probabil, la o distanță de numai 37.000 de kilometri de suprafața lui Marte spre finele lui 2014. Totuși, dat fiind faptul că orbita obiectului nu este cunoscută precis, există șanse mari ca acesta să intre în coliziune cu Planeta Roșie. Dacă se va întâmpla așa, impactul  va fi de sute de ori mai puternic decât cel care a eradicat dinozaurii, acum 65 milioane de ani, pe Terra.

Misiunile spațiale care au drept obiectiv debarcarea pe suprafața planetei Marte poartă cu sine un risc major: cel al contaminării cu microorganisme terestre. Pot bacteriile de pe planeta noastră să supraviețuiască în condițiile marțiene?

Cu miliarde de ani în urmă atmosfera marțiană era mult mai densă decât cea din prezent. În timp, sub acțiunea vântului solar, o bună parte din aceasta a fost erodată.