Marte

Pe parcursul zilei de ieri s-au răspândit tot soiul de zvonuri legate de o descoperire misterioasă făcută de roverul Curiosity, care este ținută secretă de către cei de la NASA.

Ideea nu este deloc una nouă. Ea abundă în romanele de science-fiction și chiar s-a numărat printre planurile, mai mult sau mai puțin realiste ale agențiilor spațiale americane și europene, de decenii bune. NASA pare hotărâtă însă să facă pasul decisiv, grădinile marțiene fiind cea mai accesibilă sursă de hrană pentru astronauții care vor călători pe Planeta Roșie în viitorul apropiat.

Cercetătorii de la Universitatea din Washington susțin că este posibil să fi intrat în posesia primului, și singurului, meteorit de pe planeta Mercur, identificat vreodată pe Terra. Descoperită în anul 2012, în sudul Marocului, misterioasa rocă este compusă din nu mai puțin de 35 de fragmente, însumând 345 de grame.

Europa doreşte continuarea misiunilor marţiene ExoMars, programate pentru 2016 şi 2018, după ce statele membre ESA (Agenţia Spaţială Europeană) şi-au reiterat intenţiile în acest sens la întâlnirea desfăşurată ieri în capitala Franţei.

A fost suficient ca, săptămâna trecută, un cercetător NASA, John Grotzinger, să aibă o reacție entuziastă vis-a-vis de o descoperire a roverului marțian Curiosity, pentru ca publicul să înceapă online o adevărată furtună a teoriilor cu privire la ceea ce s-ar fi putut descoperi. (Anunțul oficial va fi făcut în această seara la ora 21:00).

Ar fi putut părea o întrebare la care nu vom fi aflat nicicând răspunsul. Și totuși, indicii clare despre clima marțiană vin tocmai de pe Terra, mai precis dintr-un meteorit vechi de 4 miliarde de ani care a ajuns de pe suprafața Planetei Roșii tocmai în Antarctica.

Cu miliarde de ani în urmă atmosfera marțiană era mult mai densă decât cea din prezent. În timp, sub acțiunea vântului solar, o bună parte din aceasta a fost erodată.