SPAȚIU

Regiunile întunecate misterioase de pe Marte însumează peste zece milioane de kilometri pătrați din suprafața depresiunilor aflate în nordul planetei. Compoziția acestor regiuni a fost necunoscută până în prezent, iar măsurători spectrale anterioare au indicat că ele sunt diferite de regiunile întunecate observate în alte zone ale Planetei Roșii, care constau mai mult din bazalt.

Razele cosmice s-ar putea afla la baza formării de nori în atmosfera terestră și a variațiilor climatice: aceasta nu este o idee pseudo-științifică bizară, ci o teorie pe care cercetătorii de la CERN încearcă s-o demonstreze.

În urmă ce peste 2 miliarde de ani, Soarele, cu mult mai slab decât în prezent, ar fi trebuit să transforme Terra într-un imens glob de gheață, incapabil să susțină viața așa cum o știm azi. Și totuși nu a fost așa. Este un mister care i-a intrigat pe cercetători decenii la rând. David Minton, profesor la Universitatea Purdue din Indiana, SUA, susține că are un posibil răspuns.

La începutul acestui an postam o știre în care vorbeam despre un proiect ambițios, care are drept obiectiv capturarea unui asteroid și aducerea lui în apropierea Lunii, pentru a fi studiat de către astronauți. În săptămâna care tocmai s-a încheiat au început să apară o serie de informații despre acest proiect.

În urmă cu jumătate de veac, Iuri Gagarin devenea primul om care călătorea prin spaţiul cosmic. Care au fost întâmplările care au marcat acea zi în care un seamăn de-al nostru vedea Pământul aşa cum nu mai fusese văzut până atunci?

Noi simulări efectuate arată că înclinația Axei Pământului ar fi fost destul de stabilă şi fără existenţa unui satelit natural de mari dimensiuni. Luna stabilizează înclinaţia axei planetei noastre, făcându-i astfel climatul capabil să susţină forme avansate de viață. Totuşi, se pare că viaţa pe Terra s-ar fi dezvoltat oricum, cu ajutorul planetei Jupiter şi al altor factori externi.