SPAȚIU

Dacă, în general, asteroizii din apropierea Terrei (NEO) alimentează dezbateri privitoare la amenințarea pe care o reprezintă și la posibilitatea îndepărtării lor, acum, Hexi Baoyin și colegii săi de la Universitatea Tsinghua, din Beijing, sunt preocupați de eventualitatea poziționării unei astfel de roci spațiale pe orbita planetei noastre.

Are de 3,6 ori masa Terrei și își orbitează steaua guvernantă, o pitică galbenă din constelația Vela, la o distanță optimă pentru a putea găzdui apă lichidă la suprafață. Este vorba despre planeta HD85512b, descoperită, cu ajutorul spectografului High Accuracy Radial velocity Planet Searcher, sau HARPS, la o distanță de 36 de ani-lumină de Pământ, căruia ar putea să îi semene mai mult decât orice altă lume extraterestră cunoscută.

Agenția spațială rusă Roskosmos a anunțat amânarea cu cel puțin o lună a următoarei misiuni cu echipaj uman către Stația Spațială Internațională, după ce miercuri, 24 august, o aeronavă rusească Progress fără pilot ce transporta hrană și combustibil la bordul ISS s-a prăbușit. Dacă verificările de siguranță derulate de Moscova vor dura mai mult de o lună, Stația ar putea rămâne nelocuită pentru prima oară în zece ani.

Ideea nu este deloc una nouă. Ea abundă în romanele de science-fiction și chiar s-a numărat printre planurile, mai mult sau mai puțin realiste ale agențiilor spațiale americane și europene, de decenii bune. NASA pare hotărâtă însă să facă pasul decisiv, grădinile marțiene fiind cea mai accesibilă sursă de hrană pentru astronauții care vor călători pe Planeta Roșie în viitorul apropiat.

Razele cosmice s-ar putea afla la baza formării de nori în atmosfera terestră și a variațiilor climatice: aceasta nu este o idee pseudo-științifică bizară, ci o teorie pe care cercetătorii de la CERN încearcă s-o demonstreze.

Eşecul lansării navetei ruse Progress, din data de 24 august, a dat naştere unui întreg lanţ de evenimente care ar putea duce la luarea deciziei de a nu mai trimite astronauţi pe orbită. În acest caz, Staţia Spaţială Internaţională ar putea fi trasă momentan pe linie moartă.

Supernova surprinsă zilele trecute a avut loc mai aproape de Pământ, la „doar” 21 milioane ani lumină distanţă, decât oricare alta din generaţia sa. Astronomii susţin că au prins supernova la câteva ore de la producere, cu ajutorul unei telescop special de supraveghere şi al unor supercomputere.

Astronomii sunt obișnuiți să recunoască evenimente catastrofale precum explozia unei supernove, dar sursa de raze X observată începând din 28 martie pe cerul din emisfera boreală, și de-atunci urmărită pas cu pas de echipe de cercetători din toată lumea, este un spectacol atât de rar încât astrofizicienii au avut nevoie de o lună de zile pentru a înțelege ce l-a provocat.

Agenţia Spaţială Rusă a anunţat pierderea navei cargo Progress M-12M, după ce aceasta nu a atins orbita corectă şi s-a prăbuşit înapoi pe Terra. Destinaţia cargo-ului, fără echipaj uman la bord, era Staţia Spaţială Internaţională.

S-a reuşit pentru prima oară imortalizarea momentului în care o gaură neagră uriaşă a atras o stea şi apoi a „înghiţit-o”.  Fenomenul s-a petrecut la o distanţă de patru miliarde ani lumină de Pământ.