Chimiștii de la UC Berkeley au creat un nou tip de combustibil, mai curat, cu ajutorul unui proces de fermentare vechi de un secol, folosit cândva pentru realizarea de explozibili. Rețeta face posibilă transformarea biomasei provenite de la plante într-un carburant care ar putea chiar să înlocuiască benzina și să reducă simțitor emisiile de gaze cu efect de seră.

 

Descoperirea, despre care profesorul chimist Harvey Blanch, de la Berkeley, susține că este mai aproape de comercializare decât oricare alte alternative ale combustibililor fosili cunoscute, înseamnă că porumbul, trestia de zahăr, iarba și alte plante sau pomi cu dezvoltare rapidă, precum eucaliptul, vor putea fi folosite pentru producția de carburant, înlocuind clasicul și infamul petrol.

Procesul folosește un sistem de fermentere descoperit în 1914 de chimistul evreu Chaim Weizmann, care a folosit o bacterie numită Clostridium acetobutylicum pentru a fermenta zaharuri și a le transforma în acetonă, butanol și etanol. Mai târziu, procesul a fost întrebuințat pentru producția de cauciuc sintetic, dar a devenit inutil după răspândirea exploatării petroliere în toată lumea.

Eforturile de a crea un substituent al motorinei sunt parte a unui program de dezvoltare de zece ani demarat de Institutul de Bioștiințe în Energie, un proiect de colaborare între UC Berkeley și alte instituții și laboratoare. Substanța rezultată arde la fel de bine precum combustibilii pe bază de țiței și furnizează mai multă energie per litru decât etanolul, potrivit studiului. De asemenea, poate fi produsă exploatând o varietate de tipuri de biomasă regenerabilă (zaharuri și amidon), ce se poate extrage din culturile agricole.

Amestecul poate fi potrivit pentru condus pe timp de vară și de iarnă, poatrivit cercetătorilor, care prezic că mai durează cinci până la zece ani înainte ca noul tip de carburant să fie produs și comercializat în masă. Așteptările sunt ca, inițial, produsul să se adreseze piețelor de nișă, cum ar fi armata și, eventual, camioanele, trenurile și alte vehicule care necesită autonomii sporite față de ce pot furniza tehnologiile hibride sau electrice.

Sursa

Foto: Paul Chinn, The Chronicle