Istorie și arheologie

O cercetătoare britanică a reconstituit, scanând cu ajutorul razelor X şi al unui scanner laser fragmentele osoase ale unui craniu, faţa unui băiat ce a trăit în urmă cu 7500 ani.

Un nou studiu, condus de geologul Liviu Giosan, de la Woods Hole Oceanograhic Institution şi publicat în PNAS, a demonstrat cu ajutorul ultimelor tehnologii că prăbuşirea Civilizaţiei Indusului s-a datorat schimbărilor climatice de acum 4.000 de ani. Totodată, cercetarea a rezolvat şi problema sorţii râului sacru al mitologiei Hindu, Sarasvati.

Vânătorii-culegătorii din preistorie, cu o dietă bazată în mare parte pe carne de vânat, aveau o dantură cu mult mai sănătoasă decât oamenii de azi, cariile sau alte afecțiuni provocate de bacterii fiind aproape inexistente, se arată într-un studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Adelaide, Australia.

Un genom reconstruit din osul unui deget vechi de 30.000 de ani provenind de la un Denisovan – specie hominidă dispărută - conține mai puține erori decât genoamele generate cu ajutorul mostrelor prelevate de la persoane aflate încă în viață.

Noi dovezi arheologice arată cu binecunoscutele cruciade baltice au lăsat cicatrice adânci asupra mediului înconjurător din nord estul Europei. Mai mult, ele ar fi vinovate, conform acelorași studii, de ample deforestări și de dispariția mai multor specii animale.

Un fragment de mandibulă descoperit în nord-estul Etiopiei, vechi de nu mai puțin de 2,8 milioane de ani, ar putea fi cea mai veche fosilă aparținând genului Homo, ceea ce împinge istoria umanității cu peste 500.000 de ani în urmă față de estimările de până acum.