Istorie și arheologie

O cercetătoare britanică a reconstituit, scanând cu ajutorul razelor X şi al unui scanner laser fragmentele osoase ale unui craniu, faţa unui băiat ce a trăit în urmă cu 7500 ani.

Poate că nu suntem capabili să vedem fantome, așa cum ne ilustra producția hollywoodiană cu nume predestinat „Al șaselea simț”, dar este cert că strămoșul omului, atunci când a făcut primii pași în afara mediului acvatic, avea acest al șaselea simț.

Ieri, în Statele Unite, s-a sărbătorit ziua „Norocosului Leif”. Nu multă lume ştie că Leif Erikson, explorator scandinav, a descoperit America cu aproape 500 de ani înaintea lui Columb, în jurul anului 1000.

Manuscrisele de la Marea Moartă au fost digitalizate pe un nou site interactiv creat de Muzeul Israeului şi Google. Imaginile de înaltă rezoluţie şi tehnologia Google permit utilizatorilor din toată lumea să exploreze în detaliu cel mai vechi manuscris biblic cunoscut.

Termenul de verigă lipsă este unul cu multe conotații, mai ales că el se referă atât la acel prezumptiv strămoș comun al primatelor și oamenilor, dar și la hominidul care a făcut tranziția către omul anatomic modern, și asta fără a mai pomeni diversele goluri din linia evolutivă a lui Homo Sapiens. Specialiștii de la Universitatea Witwatersand din Johannesburg consideră însă că sunt pe punctul de a rezolva măcar unul dintre aceste mistere.

Este o idee general acceptată astăzi aceea că Homo Sapiens a interacționat sexual cu Omul de Neanderthal și cu Denisovanii din Asia, urme genetice ale acestora păstrându-se în genomul uman până astăzi. Ce s-a întâmplat însă în Africa până la migrația omului modern anatomic de abia începem să aflăm.

Un studiu realizat de un grup de cercetători de la Universitatea din Columbia, Statele Unite ale Americii, sugerează faptul că Homo erectus, un precursor al omului modern, crea unelte avansate încă de acum 1,8 milioane de ani, cu cel puțin 300.000 de ani mai devreme decât se crezuse inițial. Studiul publicat deja în revista de specialitate Nature ridică și problema originii acestui hominid sofisticat și a inteligenței sale surprinzătoare.

Un studiu al cercetătorilor italieni de la Universitatea din Ferrara sugerează faptul că neanderthalienii erau capabili să creeze artă, iar un argument în acest sens este folosirea penelor ca ornamente, comportament tipic speciei umane.

Marinari preistorici navigau pe apele Mării Egee înainte ca ultima Eră Glaciară să se încheie, se arată într-un studiu al mai multor cercetători greci, studiu care va apărea în ediția din septembrie a prestigioasei publicații de specialitate, Journal of Archaeological Science.

Anul trecut, într-o peşteră izolată din Munţii Altai, Siberia, au fost descoperite câteva fosile aparţinând unei specii de oameni preistorici. Ulterior, au fost „botezaţi”, după numele peşterii (Denisova), Denisovani. Se pare că aceşti strămoşi au co-existat şi interacţionat cu Neanderthalienii.