Istorie și arheologie

Dacă am vorbi despre bucătăria franceză, cea mai renumită bucătărie din lume, nu am putea să o disociem de ceea ce înseamnă două dintre simbolurile sale, croissantele și cafeaua cu lapte servite la orice mic dejun și nu numai. Puțini știu însă că istoria acestor două preparate își are o cu totul altă origine decât în cultura ce a dat „coq au vin”, „bouillabasse” sau „creme brulle”. O istorie pe cât de neobișnuită pe atât de interesantă.

Termenul de verigă lipsă este unul cu multe conotații, mai ales că el se referă atât la acel prezumptiv strămoș comun al primatelor și oamenilor, dar și la hominidul care a făcut tranziția către omul anatomic modern, și asta fără a mai pomeni diversele goluri din linia evolutivă a lui Homo Sapiens. Specialiștii de la Universitatea Witwatersand din Johannesburg consideră însă că sunt pe punctul de a rezolva măcar unul dintre aceste mistere.

Până de curând se ştia că primii oameni moderni au părăsit Africa în urmă cu 50.000-60.000 de ani, au cucerit Asia, apoi au ajuns în Europa (cu 40.000 de ani în urmă), pentru a traversa Strâmtoarea Bering şi a ajunge în Americi, între timp Neanderthalienii dispărând.

Studiind mai multe pietre de măcinat din paleolitic, mai precis de acum circa 23.000 -19.500, o echipă mixtă de paleoantropologi, chinezo-americană, a descoperit dovezi că oamenii care populau China din acele timpuri au renunțat gradual la vânătoare pentru a procesa plantele, totul pentru a supraviețui ultimei perioade glaciare, proces care a dus ulterior la apariția agriculturii.

O descoperire cum este cea a paleoantropologului Lee Berger poate fi numită, fără a ocoli cuvintele mari, istorică. Și asta pentru că ceea ce a reușit cercetătorul sud-african schimbă din temelii tot ceea ce știam despre începuturile genului Homo, genul din care astăzi noi, Homo sapiens, suntem singurii supraviețuitori.