ȘTIINȚĂ

Virusurile sunt cea mai abundentă formă de viață de pe Pământ. Totuși, cunoștințele noastre despre lumea virală sunt limitate la numai o fracțiune din aceasta. Acum, cercetătorii Universităților din Pittsburgh, St. Luis și Barcelona au descoperit că apele menajere din canalizări reprezintă habitatul de mii de noi virusuri, nedescoperite încă, dintre care unele ar putea avea impact asupra sănătății umane.

Procariotele sunt, în general, de circa 10 ori mai mici decât eucariotele, și au fost considerate pentru multă vreme drept cele mai mici și mai primitive forme de viață. Însă o echipă de cercetători americani de la Universitatea din California a descoperit că anumite bacterii pot fi mult mai reduse decât acestea.

Continuând tradiția, echipa ETTI Robochallenge, în colaborare cu Liga Studenților Electroniști, organizează în luna aprilie a acestui an etapa locală - București  a Concursului Național de robotică RoboChallenge, concurs găzduit de Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației.

Un studiu al cercetătorilor italieni de la Universitatea din Ferrara sugerează faptul că neanderthalienii erau capabili să creeze artă, iar un argument în acest sens este folosirea penelor ca ornamente, comportament tipic speciei umane.

De-acum putem spune că gemenii Cleopatrei VII şi ai lui Marc Antoniu au chipuri, după ce o egiptoloagă italiană a descoperit în Muzeul Egiptean din Cairo statuia celor doi copii.

Membrii speciei Homo erectus erau cu mult mai inteligenți decât se crezuse inițial, se arată într-un studiu publicat în luna martie în revista de specialitate Cambridge Archaeological Journal. O teorie avansată de Terrence Twomey, antropolog în cadrul Universității din Melbourne, Australia.

După nici două săptămâni de la începerea săpăturilor arheologice în situl gravettian de la Poiana Cireșului, județul Neamț, echipa de arheologi de la Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște, echipa condusă de porf. univ. dr. Marin Cârciumaru, dr. Elena-Cristina Nițu, dr. Ovidiu Cârstina, confirmă încă o dată faptul că la Poiana Cireșului există unul dintre cele mai bogate situri gravettiene ale lumii.