Tabelul periodic al elementelor și-a lărgit, oficial, rândurile cu doi noi membri; și nu este vorba despre elemente oarecare, ci despre cele mai grele componente acceptate în ierarhia chimică stabilită, acum 140 de ani, de cercetătorul rus Dimitri Mendeleev.
Noile elemente, ocupând pozițiile 114 și 116 în tabelul periodic, au masele atomice echivalente cu 289, respectiv 292 de unități. Prin comparație, plumbul are o masă de 207,2 unități atomice. Totuși, cele două elemente radioactive nu își păstrează masele uriașe pentru mult timp, ci doar vreme de o secundă, înainte să își piardă particulele alfa.
Cercetătorii chiar au sperat o vreme că 114 ar putea avea șanse să fie unul dintre miticele elemente ultra-grele stabile, de natură să existe în cantități mari pentru perioade semnificative de timp, dar un experiment din 2009 a demontat rapid această perspectivă.
Elementele 114 și 116 sunt cunoscute de peste zece ani (au fost descoperite în 1999, respectiv în 2000), dar ele s-au alăturat abia acum tabelului periodic deoarece Uniunea Internațională a Chimiei Pure și Aplicate (IUPAC) și Uniunea Internațională a Fizicii Pure și Aplicate (IUPAP) sunt foarte riguroase cu privire la argumentele necesare unui element de a pătrunde în selectul „panteon” chimic.
Candidate să se califice în tabelul lui Mendeleev au mai fost și elementele 113, 115 și 118, care, deși păreau, inițial, să aibă potențial, au fost, în final, respinse. De asemenea, recent creatul element 117 nici măcar nu a intrat în discuție ca fiind eligibil pentru un loc în enciclopedia chimică.
Elementele 114 și 116 au în prezent nume provizorii și irelevante – ununquadium și ununhexium. Descoperitorii lor ruși, de la Institutul pentru Cercetare Nucleară Dubna, au propus numele „flerovium” pentru elementul 114, provenind de la fizicianul soviectic Gerogy Flyorov și numele „moscovium” pentru 116, după Regiunea Moscova. Rămâne de văzut dacă se vor și adopta oficial.
