Tehnică&Inventică

Fibrele optice permit deja schimbul de informații la viteza luminii, dar în scurtă vreme vom putea dispune și de sofisticate dispozitive electronice care utilizează lumina în locul curentului electric.

Grafenul, un strat de carbon cu grosimea de un atom, ar putea servi la realizarea unor senzori optici performanți pentru camerele foto. Este constatarea cercetătorilor de la MIT, care au descoperită că grafenul poate transforma lumina în electricitate, într-un mod inedit.

O echipă de inventatori ucraineni a realizat o mănuşă tehnologizată, numită EnableTalk, care poate converti limbajul semnelor în vorbire curentă. Pentru această invenţie, ucrainenii au câştigat în Australia competiţia de inventică Microsoft Imagine Cup.

Electronicele sunt parte a vieţii noastre de zi cu zi…se pare că în curând, ne vom şi îmbrăca cu ele. Profesorul Xiaodong Li, de la Universitatea din South Carolina a publicat în revista Advanced Materials, un studiu potrivit căruia a reuşit să transforme un tricou banal de bumbac într-o sursă de electricitate.

Potrivit lui Richard Vaia, care studiază materialele high-tech în cadrul laboratorului de cercetare al Bazei Aeriene Wright-Patterson, din Ohio, minusculii mușchi artificiali recent creați de o echipă internațională de oameni de știință – coordonată de Ray Baughman, specialist în nanotehnologie la Universitatea din Texas în Dallas – sunt de 200 de ori mai puternici decât fibrele musculare naturale de dimensiuni similare.

Nanotehnologia ne salvează portofelele, protejând dispozitivele electronice scăpate din greşeală în apă. În avanpremiera Conferinţei Tehnologice de la Las Vegas, compania HZO a prezentat un spray, care odată aplicat pe suprafaţa unui smartphone, îl protejează în cazul scufundării în medii lichide.

Cercetătorii Universității din California în Berkeley au dezvoltat un material flexibil ultra-subțire cu proprități camaleonice, capabil să își schimbe culoarea la comandă, prin exercitarea unei forțe asupra sa.

Noile becuri cu tehnologie LED ale celor de la Samsung, pe lângă faptul că sunt foarte subţiri, au o durată de utilizare de 40.000 de ore, ceea ce s-ar traduce în 36 de ani. Problema lor este preţul ridicat, cifrat la 14-50 euro (60-220 lei) per bucată.

În paralel, americanii de la Eden Park vor să introducă pe piaţă becuri bazate pe tehnologia microplasmei.

Îi putem spune „psihologia inversă a materialelor”. Este ca și cum o pernă sau o saltea s-ar umflat în loc să se turtească atunci când o persoană se așează pe ea. Sau un elastic s-ar restrânge atunci când se încearcă întinderea lui.  Dacă doi fizicieni de la Universitatea Northwestern au dreptate, atunci cercetătorii vor putea crea materiale cu astfel de proprietăți utopice, la un moment dat.