Internet of Things este unul din acei termeni care au devenit foarte familiari (și probabil, excesiv de publicizat) în ultimii ani în lumea tehnologiei și în mediile de afaceri. Este un domeniu vast, ce face referire la transformarea Internetului dintr-o rețea gigantică de PC-uri într-o rețea de dimensiuni și mai mari, care este conectată la toate dispozitivele din jurul nostru.

De la frigiderul și cuptorul cu microunde din bucătărie, până la automobile inteligente, totul va fi legat în această rețea universală. România nu este deloc străină fenomenului, inițiativele antreprenoriale din acest domeniu fiind favorizate de viteza și rata de penetrare mare a Internetului în rândul populației, precum și de dezvoltarea rapidă a sectorului IT.

Una dintre aceste inițiative de succes este Wyliodrin, o tânără companie ce oferă o platformă simplă pentru automatizarea și conectarea cu ușurință la Internet a dispozitivelor inteligente. Ne-am întâlnit cu Alexandru Radovici, unul din fondatorii companiei. Alexandru este un tânăr cercetător la Universitatea Politehnica din București și doctor în știința calculatoarelor.

Ce făceai înainte de Wyliodrin și cum ți-a venit ideea să înființezi această companie?

Am terminat facultatea în 2008, apoi am absolvit cursurile de masterat la Universitatea Politehnică din București. În același timp am început să predau în cadrul departamentului de calculatoare și, la un moment dat, ne-am gândit să facem o scoală de vară în care să atragem elevii și studenții către partea tehnică. Doream să facem inginerie, să îi învățăm ceva complementar față de noțiunile teoretice pe care le învață la școală.

Școala se numește IPWorkshop și a crescut în anvergură și participare odată cu trecerea anilor. Făceam microcontrollere, în special Arduino, și încercam să construim cu studenții niște sisteme embedded. Apoi au apărut plăcile de dezvoltare Raspberry Pi, care au fost atrăgătoare pentru că erau, în esență, calculatoare mici și foarte ieftine. Ce nu făcea Raspberry Pi atrăgător era faptul că nu existau materiale sau tutoriale suficiente pentru începători.

Așa a apărut Wyliodrin, din dorința de a avea o interfață similară cu Arduino pe Raspberry Pi și de a permite dezvoltarea ușoară de aplicații chiar și utilizatorilor care nu au cunoștințe solide de programare sau inginerie. Ținta proiectului nostru este una educațională.

Modul de programare pe care l-ați ales este unul vizual?

Nu neapărat, este un mediu de dezvoltare care îți permite în primul rând să scrii cod, dar să și programezi vizual folosind o paradigmă cu blocuri. Apoi există un alt mod pe programare vizual care este similar cu mediul de dezvoltare Labview.

Ambele sunt moduri mai simple de a programa, atrăgătoare pentru utilizatorii care nu au cunoștințe de programare, dar și pentru copii. După acest punct de pornire, utilizatorii pot avansa către un mod de programare mai „clasic” în care scriu cod.

Cum a continuat proiectul vostru? Ați căutat investitori pentru a obține finanțare?

Am participat la un program de mentorat, organizat de Fundația Româno-Americană, care ne-a permis să aducem ideea noastră în California. Apoi, prin participarea la târgul Embedded World din Germania, am intrat în legătură cu Intel, cu care am avut primul nostru contract major pentru a instala soluția noastră pe plăcile lor de dezvoltare și pentru a dezvolta materiale educaționale pentru ei.

A urmat o altă serie de contracte cu alte companii, în special pentru dezvoltarea de materiale educaționale și pentru licențierea soluției noastre. În acest moment lucrăm cu University of Southern California și cu Florida Institute of Technology pentru a introduce sistemul nostru la cursurile lor.

Povestește-ne mai multe despre echipa pe care ai format-o!

Noi am început în trei, eu, Ioana Culic pe partea de programare și Ovidiu Stoica pe partea de design. Am avut de asemenea stagii cu studenții la început, mai ales pe perioada verii, când aveau perioada de practică, apoi am început să angajăm, în special pe software development.

Suntem foarte entuziasmați că am reușit să avem un canal de YouTube care este foarte popular. Este vizionat de zeci de mii de utilizatori, din care câteva mii sunt și abonați.

Care a fost cea mai mare provocare în realizarea acestui proiect?

Cred că să motivez oamenii să lucreze pentru un start-up. Este o diferență între a lucra într-o companie, unde este o mai mare siguranță și previzibilitate, mai ales în ceea ce privește salariul, și să lucrezi într-un start-up unde beneficiile nu sunt neapărat materiale la început și trebuie să găsești cu totul alte metode prin care să îți motivezi angajații.

Care ar fi concurența voastră în momentul acesta?

E greu de spus, toată lumea consideră concurența noastră site-urile pentru IoT, care oferă o platformă Cloud pentru indexarea de date. Aș zice că nu suntem direct în competiție cu ei, așa cum nu suntem nici în competiție cu Arduino sau RaspberryPi.

Noi încercăm să oferim o platformă educațională peste infrastructura deja existentă. Cred că sunt câteva companii care încearcă să ofere platforme similare cu ale noastre, dar sunt diferențe, în special pentru că suntem aproape singurii care au ales să se dezvolte mai mult către domeniul educațional și nu cel de afaceri.

Care sunt planurile voastre pentru viitor?

Avem mai multe obiective. Pe termen scurt am câștigat un proiect european de cercetare ce urmărește dezvoltarea de curricule educaționale pentru IoT. Este un consorțiu în care participăm alături de Universitatea Politehnică București și două universități din afara țării, din Ungaria și Slovacia.

Al doilea obiectiv este acela de a dezvolta training-uri IoT pentru industria IT din România, mai ales că am observat că multe companii tind spre acest domeniu și au nevoie să-și instruiască angajații.

Pe plan mediu, vrem să dezvoltăm canalul de YouTube prin dezvoltarea de materiale educaționale și mărirea participării și numărului de vizualizări. Dacă lumea vorbește despre IoT în educație, ne-ar plăcea să vorbească despre Wyliodrin. Pe termen lung, vrem să avem o prezență în universitățile din SUA și aici deja avem primii pași făcuți prin colaborările existente.