Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Aarhus, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, mutaţiile genetice care cresc capacitatea de adaptare a indivizilor se dezvoltă, cel puţin în cazul cimpanzeilor, la nivelul cromozomului X.

 

Una dintre cele mai arzătoare dileme pentru cercetătorii evoluţionişti o constituie modul de dezvoltare al speciilor şi adaptarea lor de-a lungul vremii. O analiză realizată de savanţi de la Centrul de Cercetări Bioinformatice, din cadrul Universităţii Aarhus, Danemarca, asupra genelor unui număr de 12 cimpanzei, a demonstrat că la această specie cromozomul X joacă un rol special în evoluţie.

Fundamentul evoluţiei se regăseşte în genomul nostru, în ADN, evoluţia fiind condusă de mutaţii care creează schimbări în genom. Uneori, aceste mutaţii pot fi dăunătoare, însă în alte cazuri pot ajuta purtătorul să supravieţuiască în mediu, rata sa de supravieţuire putând fi îmbunătăţită. Aceste variante benefice cresc ca număr până când ajung să fie purtate de toţi indivizii din specie, acest proces fiind numit selecţie naturală.

\"(w540)

Prin secvenţierea genelor tuturor celor 12 cimpanzei africani, savanţii au demonstrat că variantele benefice sunt acumulate în special în cromozomul X. Genul individului este dat de cromozomul X şi de cromozomul Y, masculii având un cromozom X şi unul Y, iar femelele doi cromozomi X.

O nouă variantă benefică a unuia dintre cromozomii X ai femelei se poate „ascunde”, nefiind la fel de bine exprimată ca vechea variantă, de pe celălalt cromozom X. În exemplul dat, noua variantă se numeşte recesivă, fiind suprimată de cealaltă genă, cea dominantă, ceea ce presupune că noua variantă benefică recesivă nu va aduce imediat beneficii pentru femele.

Pe de altă parte, la masculi, aceştia având un singur cromozom X, varianta se exprimă imediat. Această regulă nu se aplică şi pentru ceilalţi 22 de cromozomi din genom, atât masculii, cât şi femelele având câte două copii ale fiecărui cromozom.

\"(w540)

Cercetătorii au descoperit că doar aproximativ o treime din totalitatea schimbărilor ce au avut loc la nivelul cromozomului X la cimpanzei în ultimii 4-6 milioane de ani (de când oamenii s-au diferenţiat de aceste primate) le-au fost benefice. Astfel, ei au tras concluzia că cele mai multe dintre mutaţiile noi, benefice, sunt recesive.

Rezultatele obţinute pot duce la o concluzie potrivit căreia o activitate asemănătoare are loc şi la nivelul cromozomului X uman, oferind totodată şi o explicaţie pentru studii mai vechi, în care se observase un comportament ciudat al cromozomului X (acesta variind mult mai puţin decât ceilalţi cromozomi) în timpul diferenţierii oamenilor de cimpanzei.

Această lipsă de variaţie ar putea fi explicată prin faptul că selecţia naturală, care de fapt elimină variaţiile, lucrează mai puternic asupra cromozomului X decât asupra celorlalţi.

Studiind aprofundat toate genele cimpanzeilor, savanţii au găsit exemple ale selecţiei naturale asupra celorlalţi cromozomi, toate asociate cu gene importante pentru sistemul imunitar, inclusiv cu o genă ce conferă o rezistenţă parţială la HIV. Aceasta indică faptul că bolile sunt unul dintre cei mai importanţi factori în dezvoltarea şi adaptabilitatea cimpanzeilor.

\"(w540)

Sursa