Biodiversitate

 

Prin biodiversitate se înțelege varietatea vieții pe Pământ, cu totalitatea ecosistemelor, speciilor și genelor tuturor viețuitoarelor. Biodiversitatea este rezultatul a miliarde de ani de evoluție continuă, modelată în principal de procesele naturale, dar, mai nou, și de influența oamenilor – în principal prin poluare și activitatea de exploatare a resurselor naturale.

Diversitatea speciilor de pe planeta noastră (plante, animale și microorganisme) este imensă: pânp acum, au fost identificate circa 1,75 milioane de specii, cele mai variate în domeniul insectelor. Totuși, specialiștii consideră că există până la 13 milioane de specii diferite de viețuitoare, iar, până acum, e foarte probabil să fi existat pe planetă peste 300 de milioane de specii.

Biodiversitatea mai înseamnă și diferențele genetice din cadrul fiecărei specii (soirui de plante, rase de animale), mergând până la specificitatea în materie de cromozomi, gene și ADN ale fiecărui individ în parte. Totodată, biodiversitatea înseamnă și diversitatea ecosistemelor, de la deșerturi sau păduri până la munți și lacuri. Fiecare ecosistem reprezintă o combinație de viețuitoare și elemente geologice aflate în interacțiune continuă.

Principial, biodiversitatea se împarte în biodiversitate vegetală, respectiv animală. În primul caz este vorba despre plante și vegetație, organisme vii care se bazează în principal pe procesul de fotosinteză a luminii solare pentru a prolifera. În ce privește biodiversitatea animală, aceasta cuprinde speciile de viețuitoare de pe uscat, din apă și cele zburătoare.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Biodiversitate

Rănile urşilor se vindecă în timpul hibernării…

Odată cu venirea primăverii, urşii ies dintr-o lungă perioadă de hibernare…zoologii şi veterinarii americani au observat, după 25 de ani de analiză a urşilor din Minnesota, că rănile acestora s-au vindecat fără urme şi infecţii după această perioadă.

A fost descoperit cel mai mare pinguin din istorie

Cel mai mare pinguin al zilelor noastre este Pinguinul Imperial, cu o înălţime de aproape un metru şi o greutate de aproape 40 kg. Însă, cel mai mare pinguin din istorie a trăit în urmă cu 27 milioane de ani pe actualul teritoriu al Noii Zeelande şi măsura 1,5 metri înălţime, având o greutate de circa 60 kg.

Contraceptivele umane afectează populaţiile de amfibieni

Cele mai multe dintre pastilele contraceptive conţin estrogeni. Se pare, potrivit unui studiu american publicat în Public Library of Science ONE,  că acest hormon nu împiedică doar reproducerea umană, ci şi pe cea a broaştelor.

În Madagascar au fost descoperite unele dintre cele mai mici şopârle

Cercetătorii germani au găsit pe teritoriul insulei africane Madagascar patru noi specii de şopârle mici, printre care şi una de cameleoni miniaturali, cu lungimi de maxim 29 mm. Specia de mini-cameleoni se numeşte Brookesia Micra şi poate fi în pericol, potrivit specialiştilor.

Elefanții… singura salvare a ecosistemului australian?

Elefanții și, poate, rinocerii, ar putea fi aduși permanent în Australia cu scopul de a salva fragilul ecosistem al țării-continent, ecosistem aflat în pericol după ce a fost invadat de o bizară plantă de origine africană.

Din cauza despăduririlor excesive, elefanţii de Sumatra riscă să dispară în...

Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii a publicat de curând lista animalelor pe cale iminentă de dispariţie, în care a inclus şi elefanţii de Sumatra, cea mai mică dintre speciile de elefanţi asiatici, numărul acestora scăzând la jumătate din 1985 până în prezent, de la 5.000 de exemplare la 2.400-2.800.

O broască minusculă găsită în Papua Noua Guinee este cel mai...

Profesorul Chris Austin, de la Universitatea Louisiana, a descoperit în Papua Noua Guinee o broască ce măsoară 7.7 mm la maturitate. Până acum, se credea că micuţul peştişor de numai 7.9 mm Paedocypris progenetica, descoperit în Indonezia, este cel mai mic dintre cele 60.000 de vertebrate al planetei.

Încălzirea globală pune în pericol focile de Groenlanda

Fenomenul încălzirii globale duce la topirea gheţurilor atât de necesare supravieţuirii puilor de focă de Groenlanda, Pagophilus groenlandicus – fără porţiuni groase de gheaţă, puii se îneacă sau sunt zdrobiţi de bucăţile de gheaţă plutitoare.

Cum îşi protejează ciocănitorile capul de lovituri?

Cercetătorii de la Universitatea Politehnică din Hong Kong au analizat, cu ajutorul filmărilor slow-motion, al imaginilor cu raze X şi al simulărilor computerizate, modul în care ciocănitorile sunt protejate de leziuni cerebrale atunci când „ciocăne” copacii.

Schimbările climatice micşorează aproape jumătate din speciile de pe glob

Un studiu recent efectuat a demonstrat că schimbările climatice afectează mărimea multora dintre speciile de plante şi animale, în sensul micşorării acestora. De la microorganisme până la cei mai feroce prădători, 45% dintre specii au înregistrat scăderi ale dimensiunilor.